Darkmark RPG Forum / Lumea Vrăjitoriei / Padurea lui Dean

« Previous 1 2 3 4 5 Next »

/ New lands, new friends

Alice se uita la Victor, putin incurcata. 'Ok.' spuse fata, intelegand imediat ce vrea sa spuna dupa ce vazuse sticla goala.
'Nu mi-e frica de tine' incerca Alice sa protesteze, nefiind sigura ca baiatul o mai asculta. Isi stranse haina in jurul ei, uitandu-se imprejur, gandindu-se daca baiatul va vorbi cu ea.
Il privi nesigura, incercand sa urmareasca emotiile care i se perindau pe fata. In cea mai mare parte era oboseala, tensiune, dar Alice distinse si un pic de disperare. Era aproape sigura ca aia era din cauza alcoolului.Astepta ca baiatul sa protesteze, dar sigura pepozitia ei.

Alice ofta uitandu-se la el. 'Stii ca sunt in stare sa ma apar, in caz ca se intampla ceva. Am o bagheta, iti amintesti?' spuse fata. 'Presupun ca in timpul in care am stat aici ai observat ca nu sunt chiar o fetita fragila.'

Se uita in jos, sperand sa treaca peste momentul acesta, cand el urma sa incerce sa o convinga sa plece, iar ea, pana la urma, ii va face pe plac. Nu era pregatita sa plece inca. Mai avea nevoie de putin timp. Si trebuia sa se asigure ca se vor mai intalni intr-o zi. Avusese si ea norocul sa dea peste primul ei prieten si destul de posibill ca si ultimul, si nu putea sa suporte sa nu-l mai vada niciodata. Nu-si daduse niciodata seama cat se mult avusese nevoie de un prieten ca Victor.

Alice il lasa pe Victor sa o arunce in zapada moale pe spate, uitandu-se la el, incruntata. 'Nu ma face sa recurg la violenta. Pleaca, acum!' ii spuse el printre dinti. Colturile gurii lui Alice tresarira intr-un zambet ce nu dura mai mult de o fractiune de secunda. Dar spera ca Victor intelese faptul ca nu avea de gand sa plece inca. Brusc, tanarul cazu in zapada de langa ea, si incepu sa tipe, lovindu-se. Alice se incrunta, se ridica intr-un cot si il privi ingrozita. Se tara pana langa el si ii prinse mainile intr-o stransoare dura, incercand sa-l calmeze. 'Shhh, nu-mi vei face niciun rau. Liniste-te, Victor! Te poti controla.' ii spoti ea, incercand sa linisteasca potopul de hohote de plans care il sufocara brusc pe prietenul ei. Incerca sa-l linisteasca pentru cateva minute, pana cand il privi in ochi si ii spuse cu o voce mai convingatoare decat credea ca va fi in stare: 'Totul va fi bine.'

Ochii lui Alice se umplura si ei cu lacrimi calde la suferinta unicului sau prieten. Se uita la el, incercand sa inteleaga ce nu era asa de usor pentru el cum era pentru ea. De ce trebuia sa fie blocat undeva? De ce nu se putea elibera, sa fie liber? De ce ea trebuia sa stea in afara inchisorii lui si sa-l priveasca neajutorata cum se inneca inauntrul ei. Alice isi sterse brutal lacrimile care faceau acum vederea imposibila.
Se ridica in picioare, nepasandu-i ca era plina de zapada din cap pana in picioare. Se uita la zapada de pe jos, la cerul care se deshidea incet-incet, oriunde, numai sa nu-i mai vada acea amaraciune in ochi. Se intoarse spre el si zambi. Se duse sa aseze pe bustean si aprinse un mic foc langa locul unde era asezata. Se apropie de sursa calduri si ii spuse lui Victor, niste vorbe atat de prostesti si copilaresti, dar pe care le spuse din inima: 'Atunci voi sta aici pana cand iti vei reveni.'

Alice isi ridica privirea de la foc in momentul in care auzi intrebarea lui Victor. 'Din mai multe motive.' raspununse fata, asteptandu-se la aceasta intrebare. 'In primul rand, pentru ca nu vreau sa-mi pierd singurul meu prieten pe care l-am avut vreodata. In al doilea rand, pentru ca sunt cam sarita, presupun. Iar in al treilea rand, pentru ca nu am altundeva unde sa ma duc.'
Toate motivele erau adevarate. Nu erau minciuni, ceea ce Alice obisnuia sa le spuna oamenilor la orice intrebare pe care i-o adresau. Era doar adevarul. Si mai era un motiv, pe care nu voia sa il spuna cu voce tare. Ii era frica.

Ii era frica sa fie singura, ironic, tocmai motivul pentru care venise aici. Ii era frica pentru ca stia ca o data ce a experimantat viata cu cineva care sa o inteleaga, va fi insuportabil sa se intoarca inapoi la singuratatea in care traise la inceput. Dar, desigur, nu voia sa-i spuna asta lui Victor. Era singurul lucru pe care voia sa-l tina numai pentru ea singura.