Darkmark RPG Forum / Coltul Creativ / Writers' Hangout

« Previous 1 … 4 5 6 7 8 16 Next »

/ Post Mortem

Abia astept nextul .
Ficul meu preferat

^de acord cu Bells
cand avem next? 3

~Am terminat.In sfarsit Aproape 4 pagini Word. Am stat toata ziua la nextul asta.
Sper sa va placa (stiu ca asteptati macelarirea in masa )
Am emotii x_x

Capitolul 8-Swearing with those unheard words

“-Deci,cine mai e prin casã?”am întrebat pe un ton monoton.”Adicã,oameni pe care îi cunosc ºi eu.”
Pusesem un accent oarecum dur pe ultimul cuvânt; chiar mã simþeam ca o strãinã printre strãini.Nelalocul meu,chiar ºi dupã toate acele luni care au trecut de când m-am mutat în noua mea casã.
În timp ce aºteptam rãspunsul, m-am uitat la Liam cum traversa încãperea ticsitã cu oameni,urcând scãrile spre primul etaj.Brusc,am vrut ºi eu sã gãsesc o portiþã de ieºire spre o camerã complet goalã de fiinþe umane,unde sã fac doar ce vreau eu.
“-Mda,nici eu nu cunosc multã lume pe aici.”Cassandra chicoti afectatã,privindu-mã cu o cutã de îngrijorare între sprâncene.”Crede-mã,nu eºti singura care se simte atât de aiurea.Eu nici nu am idee ce caut aici.”
Cassie ridicã absentã din umeri.Am oftat.
“-Mulþumesc fiindcã îmi þii companie”,i-am rãspuns,adresându-I un zâmbet.”Sincer,chiar nu ºtiam cã vei veni aici doar pentru cã te-am chemat.”
Fata râse,iar atmosfera apãsãtoare se evaporã încetul cu încetul.
“-Ah,eu doar ºtiu cât de mult urãºti..întrunirile astea de familie,ca sã spun aºa.Dacã reuniunile de dupã înmormântãri se încadreazã în categorie.Cine ºtie,poate veni un tip pe aici care pretinde cã e strã-bunicul tãu de mult renegat.Toatã lumea se poate pierde în mulþimea asta.Dacã ar intra un necunoscut în acest moment pe uºã nimeni nu ºi-ar da seama.”
“-Aici cred cã ai dreptate”am zis,încercând sã-mi stãvilesc valul de chicoteli.”Mã îndoiesc destul de mult cã un singur om poate cunoºte atâtea persoane.”
Cassandra aprobã din cap,aruncând priviri scurte oamenilor din încãpere.Vreo treizeci la numãr ºi încã vreo zece pe care îi cunoºteam dupã chip,nu dupã nume; am încercat sã mã conving cã lucrul acesta nu mã deranja deloc.
“-Mai sunt pe aici Liam ºi Jennifer.ªtii tu,fata din seara aceea în care am dat petrecere.De fapt,mã întreb de ce Jennifer…”
Se opri,o pauzã neaºteptatã.M-am uitat la ea ;ochii albaºtri aveau o nuanþã gânditoare pe care rareori o observasem.M-am intrebat dacã se întâmplase ceva de care nu eram conºtientã.
Încet,Cassandra zâmbi derutatã.Mã privi,trezitã din visarea ei cu ochii deschiºi.
“-Doar uitã ce am spus…”
Inflexiunile furioase din vocea ei erau amestecate cu amãrãciune.Schimbarea din tonul ei m-a deranjat cel mai mult.
“-Îmi ascunzi ceva.Ceva important”,am zis,pe o voce placidã.
Lucrurile încep sã devinã interesante,mi-am spus entuziasmatã în gând.Eram pozitiv sigurã cã ºi Cassie avea un secret al ei,numai al ei.Ceva important.
Ceva ce trebuia sã aflu ºi eu.
“-Nu e cine ºtie ce”,îmi rãspunse ea,cu o fluturare graþioasã de mânã.”M-am certat cu Liam azi-dimineaþã.”κi dãdu teatral ochii peste cap.”Pentru…o porcãrie.Cred cã îmi ascunde câteva lucruri.”
Se uitã puþin încruntatã la mine.Probabil mi-a observat reacþia cam exageratã.
“-Nu e nimic important”,declarã Cassie.
“-Aha”,am rãspuns eu,cu un dezinteres politicos.
M-am simþit cam paranoicã.Al naibii de paranoicã.Ce era cu mine ºi cu reacþia mea de doi bani?Îmi venea sã-mi dau câteva ºuturi mentale fiindcã fãceam câteva cuvinte prosteºti sã aibã importanþã naþionalã.
Doar o ceartã,atâta tot.Oamenii mereu fac asta,fie cã le place,fie cã nu.Pare normal.Dar…secretul acesta care doar ascundea alte secrete?Ce naiba se întâmpla?
“-Cred cã mã duc sã vorbesc cu Liam”,spuse Cassandra ridicându-se în picioare.
“-La naiba,chiar îmi pare rãu dacã am zis ceva ce nu trebuia sã spun”,am mãrturisit eu,serioasã de data aceasta.
Se întoarse ºi mã privi un pic amuzatã.
“-Nu,tu nu ai spus nimic rãu.”Zâmbi larg.”Doar ma gândeam…probabil cã e timpul sã vorbesc cu el.Mai bine mai târziu decât niciodatã,nu?”
Am aprobat tãcutã din cap,simþindu-mã oarecum uºuratã.Mã bucuram cã exista cineva pe lume,în afarã de Dylan,care mã întelegea atât de bine.
Dylan.M-am gândit la el,în timp ce o priveam pe Cassandra pierzându-se în învãlmãºeala de oameni.Fiecare cuvânt pe care l-a rostit la telefon,tonul vocii sale,râsul sãu…toate mi se pãreau nepreþuite.Amintiri ce vor rezista pentru totdeauna.
Absorbitã de gândurile mele,abia dacã am observat persoana ce tocmai intrase pe uºa de la intrare; cu un pas silenþios,nelalocul lui,încercând sã atragã cât mai puþinã atenþie asupra sa.
Ei bine,chestia asta nu mergea deloc.
M-am ridicat rapid de pe fotoliul pe care stãtusem cu o poziþie cam nesãnãtoasã (cu picioarele atârnate pe pereþi,da.) ºi m-am grãbit sã îmi fac loc pânã în hol.
Nou-venita ezita,dându-mi un oarecare avans sã ajung la ea.
“-Jennifer,astãzi nu este Halloween-ul”,am punctat agasatã.”Ai greºit data.”
Fata se uitã exasperatã la mine,furia revãrsându-i-se pe chip.Dar eu nu eram atentã la detaliile acelea minore.
Blugii îi erau sfâºiaþi în zona genunchilor,dezvãluind câteva zgârieturi superficiale.Tricoul albastru ei albastru era mânjit cu noroi,iar pãrul roºcat-închis era acoperit în pãrþile din spate cu pãmânt uscat.
“-Aileen,mai bine te-ai face utilã ºi aratã-mi unde dracului e baia aceea”,bolborosi ea enervatã.”Acum,chiar in momentul ãsta.”
Sub masca aceea durã,am descoperit cã Jennifer era speriatã din nu ºtiu ce motiv.Agitatã,privind în jur cu neîncredere.
“-Dar ce…?”am început eu.
“-Fãrã întrebãri,Aileen,te rog din tot sufletul.Aratã-mi unde e baia,trebuie sã mã curãþ.Înainte sã mã vadã cineva.”
M-am uitat la ea cu suspiciune.De ce era atât de…rãvãºitã?ªi mai ales ce punea la cale?
“-Vino dupã mine.”
A,ºi aºtept câteva explicaþii concrete din partea ta.Dacã nu,ar fi bine sã te duci la mama dracului.
Am luat-o de încheietura mâinii ºi aproape am târât-o printre toþi moºnegii aceia ce se chinuiau sã desfacã o sticlã de ºampanie.Lamentabil,absolut lamentabil.
Imediat ce am ajuns în baie,Jennifer se repezi în faþa oglinzii.
“-Arãt ca naiba.Nu,arãt mai rãu decât naiba”,aberã ea în timp ce dãdea drumul la robinet.
Am observat miºcãrile agitate ale umerilor ei în timp ce respira sacadat.
“-Vreau niºte explicaþii”,am cerut eu,sprijinindu-mã nonºalantã de tocul uºii.
I-am vãzut reproºul din ochi prin reflexia din oglindã.I-am rânjit înapoi,sarcasticã.
“-Ce vrei sã ºtii?”se rãsti Jennifer în timp ce îºi curãþa noroiul de pe faþã.”ªtii cã plouã afarã ºi cã e noroi,nu?Pur ºi simplu am cãzut; ºtii tu,fandarea aceea mai bruscã.ªi buf.Atâta tot.”
“-Dacã ai fi cãzut cu adevãrat”,am precizat eu,”tot tricoul ar trebui sã-þi fie pãtat cu noroi.Or,eu nu vãd decât câteva pete ici-colo.”
“-Sã te ia naiba cu intrigile tale poliþiste”,mormãi ea.
Am zâmbit ºi mai larg.
“-Atunci iau rãspunsul ãsta drept <<Ai dreptate,sunt o proastã ºi într-adevãr nu am cãzut.>>.Eºti de acord?”
Îmi aruncã o privire bântuitã ºi ºovãitoare în acelaºi timp. Am auzit,un etaj mai jos, þâºnitura dopului de ºampanie ºi râsul câtorva bãrbaþi.
Wow,moºnegii aceia chiar ºi-au dat seama cum se deschide o sticlã de ºampanie.Incredibil.
“-Crede-mã,chiar nu vrei sã ºtii ce se întâmplã”,spuse Jennifer pe un ton sumbru.
Am tresãrit; încã mã gândeam la sticla aceea cu ºampanie.
“-Deci se întâmplã ceva”,am insistat, hotãrâtã sã nu abandonez lupta.
Jennifer se întoarse ºi expresia ei de amãrãciune mã izbi din plin.
“-Da,la naiba,chiar se întâmplã ceva,ca sã-þi folosesc cuvintele.Mulþumitã?”
Am aprobat din cap ºi am decis sã trec la al doilea set de întrebãri.Înainte sã spun primele cuvinte,am observat niºte pete distincte,violet închis,pe partea de jos a tricoului lui Jennifer.Abia observabile printre toate cheagurile acelea de noroi uscat.
Oare era posibil ca trecutul sã-þi vinã în întâmpinare,din nou ºi din nou?
Nu ºtiam ce aveam sã fac; poate cã aveam sã încep sã isterizez sau sã înjur pe toatã lumea.Nu era posibil ca sã mi se întâmple tocmai mie asta!
Vroiam sã o apuc pe Jennifer ºi sã o zgâlþâi pânã ce îmi spunea tot,absolut tot adevãrul.Am întins deja mâna,pregãtitã sã îmi satisfac…dorinþele,când un þipãt mi-a întrerupt acþiunea.
În acel moment,un spasm de fricã îmi cutremurã trupul.
Am uitat de tot; de mine,de faptul cã vrusesem sã o strâng de gât pe fata din faþa mea,care acum avea o expresie îngrozitã.Pur ºi simplu,am fugit spre camera de unde credeam cã venise strigãtul.
Ce se mai putea întâmpla acum?
Am deschis uºa camerei lui Liam;am fost puþin derutatã când mi-am dat seama cã nu era nimeni în încãpere.
“-Nu aici.Altundeva”,îmi spuse Jennifer.Nici nu îmi dãdusem seama cã era în spatele meu.
Am privit-o derutatã.Fusesem foarte sigurã cã de acolo venise þipãtul.
Dar am urmat-o pe coridor pânã ce s-a oprit în faþa camerei mele.
“-De aici a venit”,zise Jennifer hotãrâtã.
“-Glumeºti,nu-I aºa?E dormitorul meu.”
“-Chiar deloc.Uite….uºa e încuiatã.”
Am tras cu putere de clanþã,dar nu se întâmplã nimic.
M-am încruntat.În niciun caz eu nu încuiasem uºa.
“-E cineva pe acolo?”strigã Jennifer,fãrã sã se sinchiseascã sã batã la uºã.
Niciun rãspuns.
M-am întors speriatã ºi am observat cã mai mulþi invitaþi veniserã,alarmaþi de strigãtul necunoscut.M-am mirat cã,în situaþia de faþã,lucrul acesta tot mã scotea din minþi.
“-Încuietoarea e veche”,i-am zis,puþin nesigurã,lui Jennifer.”Cedeazã uºor…cred.Trebuie sã forþãm puþin uºa.”
Fata aprobã din cap ºi începu sã se împingã în uºã.Am încercat sã fac ºi eu acelaºi lucru.
“-Ar fi fost mult mai uºor dacã foloseam un card”,pufni Jennifer,dând cu pumnul în lemnul vechi de stejar.
“-Sincer,nu suntem în niciun film poliþist acum”,i-am rãspuns,fãrã pic de sarcasm de data aceasta.Am privit cum ºi-a dat ochii peste cap cu un oftat uºor ;se împinse o ultimã datã în uºã,iar aceasta practic se deschise.
Inima mi se opri pentru câteva secunde lungi.Nu-mi imaginasem ce voi face când voi reuºi în sfârºit sã intru în camerã; mã concentrasem mai mult sã deschid nenorocita aia de uºã.
Am simþit privirile oamenilor aþintite pe persoana mea ºi m-am simþit oarecum obligatã sã intru prima în camerã.Fãrã voinþa mea.
Tot curajul mi se pierduse.Sau nu existase niciodatã.Una din douã.Pur ºi simplu,nu vroiam sã vãd imaginile pe care încercam sã le neg din rãsputeri.
Mi-am tras aer în piept ºi am intrat în dormitorul meu.Simþeam cum nodul din gât mi se fãcea din ce în ce mai mare.
Am aprins stângace lumina.
Însã nu mã pregãtisem niciodatã pentru scena din faþa ochilor mei.
Cassandra zãcea chircitã la pãmânt,aproape de uºã,de parcã încercase sã fugã înainte sã moarã.ªtiam sigur cã era moartã; un cuþit zimþat,acoperit cu pete maronii-roºiatice era în mâna dreaptã a cadavrului.Valuri de sânge închegat ajungeau pânã aproape de tãlpile mele.
“-A dracului sã fiu”,murmurã Jennifer ºocatã în dreapta mea.
Timpul se opri în loc.
Crede-mã,chiar nu vrei sã ºtii ce se întamplã,spusese Jennifer acum câteva minute.

o daa
in sfarsit macelul
si Cassandra a fost #1'ul serii
mi'au placut fazele cu mosnegii care se chinuiau cu sticla aia de sampanie
si cum Jennifer ascunde ceva
next

Ma bucur ca ti-a placut
Mie unele parti mi s-au parut cam...aiurea

Imi place foarte muult >< [acuml-am citit si eu pe tot ] ...

Nu vrei sa pui o poza cu personajele ? Si, cam ce varsta au ?

Incearca Aici
Varsta? Aileen,Liam,Cassandra,Jennifer...cam toti au 18 ani

Aha... ah, erau imaginile ? L-am citit mai demult, stii, nu ? Mi-a placut . Si asta vad ca e continuarea . Asa... sa ma uit la poze ...

Uuu In sfarsit! In mod sigur merita asteptarea. Mai ales osteneala ta

Sunt atatea faze care imi plac la nebunie si tu spui ca unele sunt aiurea? Omule , te inseli enorm in cazul asta

Quote: Am auzit,un etaj mai jos, þâºnitura dopului de ºampanie ºi râsul câtorva bãrbaþi.
Wow,moºnegii aceia chiar ºi-au dat seama cum se deschide o sticlã de ºampanie.Incredibil.

dar hai ca faza asta e prea tare

Quote:Cassandra zãcea chircitã la pãmânt,aproape de uºã,de parcã încercase sã fugã înainte sã moarã.ªtiam sigur cã era moartã; un cuþit zimþat,acoperit cu pete maronii-roºiatice era lângã cadavru.Valuri de sânge închegat ajungeau pânã aproape de tãlpile mele.
“-A dracului sã fiu”,murmurã Jennifer ºocatã în dreapta mea.
Timpul se opri în loc.
Crede-mã,chiar nu vrei sã ºtii ce se întamplã,spusese Jennifer acum câteva minute.

Love it Pur si simplu iubesc scena , e prea bestiala si sadica

Astept si mai mult macel
Next

Ah . tuta
Stii cat te iubesc eu pe tine ?
E pur si simplu genial.
Abia astept continuarea .
Sper sa fie la fel de lunga ca si capitolul asta
Si nu uita ce mi'ai promis.
Dylan & Aileen impreuna