Darkmark RPG Forum / Hogwarts / Imprejurimile Hogwarts-ului / Padurea Interzisa

« Previous 1 … 3 4 5 6 7 8 Next »

/ `Rain.[^]

• Am luat-o pe Amanda de mana mergand cu ea dupa niste copaci in spatele meu aparu Blake care o lua in brate scarbit de cercetasa care se zbatea in bratele devoratorului,acesta o tinu strans ii spusesem in soapta sa ii dea cu ceva in cap pentru ca tipa ca o disperata sa o lase in pace si tot punea intrebari cum de am ajuns eu o amarata eleva cu un devorator nenorocit care omoara persoane nevinovate,pe Blake il scoase din sartie cand ma facea ‘amarata’ ‘ciudata’ si mai ales ‘simpla’,chiar doream sa o omoare in acest moment dar pe urma aveam sa intram intru-un mare bucluc.Devoratorul a trantit-o pe jos pe cercetasa scuturandu-si hainele,m-am apropiiat de Amanda facand-o sa uite toate cele intamplate si sa mearga inapoi in Hogawarts,aceasta se ridica de pe pamant mergand printre copacii dupa ce disparu Blake incepu sa rada in spatele meu disparan.Deodata mainile lui m-au prins de talie canzand amanoi pe jos miscandu-se in asa fel in cat el sa fie deasupra mea tinandu-mi mainile deasupra capului meu zambindu-mi.
  
  “Esti asa de frumoasa,stii asta?”spuse Blake sarutandu-ma.
  “Blake.”vocea imi tremura,acesta se apleca din nou peste mine sarutandu-ma timp de cateva secunde ramanand fara aer,zbatandu-ma pentru al avertiza acesta incepu sa rada de mine cand imi vazu fata rosie de emotie.
  “Trebuie sa o gasim pe Lily”am spus fara rasuflare.
  “O gasim noi,pana atunci vreau sa ma servesc cu cineva in noaptea aceasta.”,spuse Blake seducator si buzele i s-au mutat pe gatul meu.Ma saruta si apoi s-a dus la urechea mea.”Te iubesc”,sopti el si ma musca usor de lobul urechii.Am tremurat.”Eh,Blake”m-am miscat incet sub corpul sau reusind sa-l dau dupa mine,i-am spus repede ca vreau sa plec lunadu-l de mana mergand in cautarea lui Lily.Dupa cateva minute de mers imi auzisem numele,ii cunosteam vocea era a lui Lily am alergat dupa ea gasind-o sprijinita de un copac langa ea fiind Fred care o saruta,Blake isi drese glasul facandu-le cu mana.
  
  “-Puteti sa va grabiti?”spuse acesta batand din picior.
  

"Nu." spuse Fred lasandu-ma sa respir.
"De ce intrebi?" am intrebat uitandu-ma la Blake. Eram rosie ca focul asa ca am lasat privirea in pamant.
"Ma gandeam sa mergem inapoi in poienita acum ca am scapat de Amanda." spuse Blake zambind.
"Mda bine." zise Fred oftand. Se ridica de pe pamant si facu un pas doi impreuna cu Blake si Tamara. A fost nevoie sa strig dupa ei pentru ca nu si-ar fi dat seama ca eu nu vin dupa ei.
"A da scuze. Am uitat." spuse Fred inrosindu-se puternic si ma ridica de la pamant. Tamara incepu sa chicoteasca impreuna cu Blake.
"Ce aveti!? Mi-am luxat glezna." am mormait incercand sa-i fac sa se opreasca din chicotit.
"Scuze." spuse Blake incercand sa se potoleasca.

Dupa cateva minute de mers am ajuns inpoi in poienita, dar ceva ne incomoda: cadavrul aurorului.
Blake isi scoase bagheta si din cateva miscari ingropa aurorul fara sa lase macar o urma. Fred se aseza jos pe pamant tinandu-ma cu grija in brate. Mi-am sprijinit capul pe el si am inchis ochii incercand sa nu ma mai gandesc la piciorul care ma durea ingrozitor.
Tamara si Blake incepura iar sa chicoteasca. Am oftat usor, incercand sa-i ignor cand i-am auzit susotind.
"Va auzim sa stiti." am zis eu incercand sa ma ridic. Proasta idee, ma ridicasem brusc pe piciorul drept dar cand l-am pus si pe cel stang in pamant am crezut ca vad negru in fata ochilor. M-am clatinat putin apoi am cazut inapoi in bratele lui Fred injurand de durere.
"Ce a patit?" intreba Blake putin alarmat. Si Tamara sarise in picioare.
"V-am mai spus ca mi-am luxat glezna dar nu m-ati crezut." am spus printre dinti.
"Tamara nu poti face nimic?" intreba Fred mangaindu-ma pe cap. Tamara spuse ca ar putea incerca. Se apleca langa piciorul meu si il atinse putin sa vada daca e umflat.
Dupa cateva minute Tamara spuse ca il poate vindeca repde. 'Bine ar fi sa fie asa.' mi-am spus in gand.
"Bine. Atunci fa-o." spuse Fred pe un ton serios.
Nu stiam cum putea Tamara sa faca asta dar oricum era minunat. Dupa cateva minute o racoare imi cuprinse piciorul facand durerea aceea insuportabila sa dispara.
Stateam in bratele lui Fred si simteam cum ma cuprinde oboseala. Atipisem dar nu pentru mult timp caci un tunet urmat de un fulger care lumina poienita ma facu sa tresar.
"Nu e nimic." spuse Fred sarutandu-ma pe frunte. Imediat tupa tunet incepu sa ploua. Era o ploaie cu picaturi marunte. Blake si Tamara fugisera printre copaci si se adapostira dar eu ramasesem acolo cu Fred.
Imi placea sa stau in ploaie.
"Ce-mi place cand ploua." i-am spus zambind.
"Si mie." raspunse acesta sarutandu-mi usor buzele.
Blake si Tamara venisera de dupa copaci. Erau la fel de uzi ca noi asa ca s-au gandit ca ori dupa copaci ori in poienita avea sa fie la fel.

• Lily isi luxase glezna de la piciorul stang care o durea foarte mult aceasta ma ruga sa il tratez,chiar nu era foarte greu sa fac asta,imi lua doar cateva secunde dupa putea sa mearga normal dar parea sa ii placa in bratele lui Fred al ei,mi-am dat ochii peste cap intinzandu-ma pe pamant privindu-i pe cei doi sarutandu-se,mi se parea dezgustator cand ii priveam dar eram si foarte fericita ca se impacasera si ca se siteau bine unul alaturi de celalalt.Atunci cateva fulgere luminara poienita facandu-ma sa tresar si sa ma pun in bratele lui Blake tipand si inchizand ochii insapimantata acesta ma mangaie usor pe spate incercand sa isi potoleasca rasul dar nu reusi incepuse intruna sa imi spuna 'fricoasa' pana cand il lovisem asa de puternic incat tacu din gura.
  "-Asta doare,amintiti-mi sa nu ma mai pun cu monstrul asta mic."spuse el uitandu-se la Fred si Lily care incepura sa rada.Atuncii mii de picaturii uda intreaga padure,tuna si fulgera speriindu-ma si mai mult,uram sa fiu uda mai ales din cauza ca picaturile erau foarte reci.Am fugit dupa un copac luandu-l si pe Blake cu mine dar era acelasi lucru am oftat puternic gandindu-ma sa ma urc pe creanga copacului dupa care ii puteam privi foarte usor pe Lily si Fred care se priveau unul pe altu.Imediat ce ajunsem sus il ghiontisem pe Blake aratand cu degetul catre cei doi indragostit,acesta smulse din copac o ghinda lovind-o pe Lily in mana care tresari.
  
  "-Aici suntem."am tipat eu facandu-le cu mana.
  "-M-am plictisit Blakie."mi-am fluturat eu genele apropiindu-ma de el atingandu-i delicat obraji dupa buzele cu varfurile degetelor dupa care sarutandu-le incet si pasional mi-am pus mana pe pieptul sau in dreptul inimi lui care batea foarte puternic la atingerea mea.Blake isi puse o mana pe fata mea mangaind-o iar cu cealalta ma ajuta sa ma ridic in asa fel in cat sa fiu deasupra lui.Atunci un chiuit se auzi in spatele meu facandu-ma sa tresar si sa ma dau de pe Blake care incepu sa chicoteasca.
  "-Tamara am inteles ca te-ai plictisit dar mai lasa-l si pe Blake sa respire putin."spuse Fred razand.
  "-Dar nu am nevoie de aer!"spuse acesta apropiindu-se de mine.
  
  Atunci Lily spuse ceva:
  
  

"Fa-l sa se opreasca!" am urlat ridicandu-ma din bratele lui Fred.
"Ce ai patit?" intreba Fred venind repede langa mine.
"Ma omoara!" am strigat si eu si Blake in cor.
Tamara se panicase cand Blake cazu din copac, tinandu-se cu mainile de cap la fel ca mine. Din cate puteam auzi Blake nu se accidentase dupa cazatura si asta era bine.
"Te rog omoara-ma!" am strigat eu facandu-l pe Fred care era langa mine sa tresara si sa ma ia in brate incercand sa ma linisteasca. Tamara dadu foc padurii incercand sa il faca pe atacator sa iasa la iveala dar aceasta deja iesi spunand:
"O omor eu daca vreti." spuse ea cu o voce hidoasa uitandu-se la mine.
"Amanda esti o idioata." am scuipat eu cuvintele. Se pare ca si Amanda avea cateva puteri.
Fred se ridica si o lua de gat ridicand-o putin de pe pamant si facand-o sa-si piarda concentrarea. Durerea care pana acum ma sfasiase disparu. Am clipit de cateva ori apoi m-am uitat spre Amanda. Si Blake se ridicase, dar incepu sa tuseasca puternic. Si eu aveam senzatia ca ma sufocam. Tamara facu padurea sa revina la normal apoi se duse la Amanda. Fred ii dadu drumul si o lasa pe mana ei.
Tamara izbise intr-un copac intreband-o cine este defapt.
"O prietena de a lui Jeremy si vreau sa-l razbun.Tu, ciudato si cu asta sange-mal care se crede devoratoare l-ati omorat." spuse Amanda pe un ton batjocoritor.
Tamara se enervase rau si eu ma enervasem dar nu la fel de tare cum se enervasera Fred si Blake. Pentru ca Blake nu prea putea sa lupte si nici eu Fred si Tamara ii dadusera ceva ce nu avea sa uite curand. Fred se duse langa ea si ii facu patru taituri adanci pe fata iar dupa Tamara darama un copac cu ajutorul ei. ' Bravo' am zis in mintea mea pentru ca nu puteam vorbi.
Dupa cateva minute Amanda se ridica de la pamant cu ranile aproape vindecate. Cand am vazut am facut ochii mari de uimire cand o durere insuportabila imi cuprinse obrazul drept.
M-am uitat la Blake si avea o taitura prin care sangele curgea tare. Am dus mana la obraz si am simtit sangele cald curcand siroaie.
"Ce pateste Blake pateste si ea." striga Fred ingrozit. Venisa langa mine cuprinzandu-mi fata in maini si sarutandu-ma de parca eram pe moarte. Si Tamara facu acelasi lucru cu Blake. Am inceput sa plang. Amanda incepu sa rada spuanand ca suntem patetici. Ma enerva foarte tare si speram ca Tamara si cu Fred o vor omora.
Inca o taietura isi facu aparitia pe mana mea, bineinteles si a lui Blake.
"Cu ultimele puteri Amanda, iti jur ca in seara asta vei muri." am tipat prabusindu-ma la pamant. Ii auzeam pe Fred si Tamara agitandu-se probabil ca si Blake patise acelasi lucru. Simteam cum fiecare muschi ma doare ingrozitor si capul avea sa imi explodeze. Vroiam sa se termina, vroiam sa mor.
"Fred... te rog sa ma omori." i-am soptit cand se apropie de mine.

• Stateam pe creanga leganandu-mi picioarele in aer fredonanand un cantec scris de mine ultima oara pentru chitara,trecuse foarte mult timp de cand nu mai simtisem corzile fine ale chitarii lovindu-mi incet degetele.Cand un tipat sparse linistea padurii,cunosteam vocea era a lui Blake si a lui Lily care tipau intruna dupa moarte,inima imi tresari din piept de spaima cand ii auzeam,am sarit de pe creanga cazand langa genuchii lui Blake care tremurau de durere.Spaima se transforma in furie,padurea luand foc in cateva secunde scapandu-mi cateva injuraturi foarte dure facand-o pe atacatoare sa iasa afara,dupa cateva tufisuri iesi Amanda care se dadea prietena lui Jeremy devoratorul pe care il omorasem in 'Padurea lui Dean' parea ca este o devoratoare cu aceleasi puterii ca alel mele,incepu sa ma scoata din sarite.Pe obrazul lui Blake aparu o zgarietura adanca din care pierdea foarte mult sange,mi-am intors capul privind inapoi uitandu-ma la Lily care patise la fel,l-am sarutat scurt punandu-mi mana pe obrazul sau strangand mana in pumn.Ridicandu-ma si ducandu-ma la Amanda care radea de mine si de sangele de pe fata mea.Am izbit-o puternic de un copac in timp ce ea se zbatea fara succes eu mergeam catre ea razand si batand din palme scotandu-mi si bagheta ducand-o la gatul ei apasand puternic.
  "-Mai fale vreun rau celor doi si te omor Amanda."i-am spus eu la ureche in soapta.
  "-Hai ma lasi Tamara ce imi vei face tu?"facu o vraja care imi zgarie bratul,cei doi incepura din nou sa tipe de durere in timp ce eu gafaiam.In aceea clipa niste maini isi facura prezenta pe umerii mei,i-am privit chipul atenta era Blake.Desi inca mai era sub efectul vrajii Amandei veni la mine pentru a ma ajuta sa ma ridic de pe pamantul umed din cauza ploii care inca mai era prezenta,tunand si fulgerand puternic facandu-ma sa tresar de fiecare data,observasem ca piciorul imi era ranit din cauza cazaturi neputand sta in picioare,atunci Blake se duse langa Amanda,era asa de rapid incat nici nu il observasem plecand de langa mine.
  "-Atinge-o inca o data pe Tamara si te omor."spuse acesta furios strangand din dinti din cauza dureri provocate de mica devoratoare.
  "-Poti inceta cu toata drama asta?"spuse Amanda furioasa."Nu iti mai bate joc de biata fata,cine crezi ca s-ar uita la ea?"rase aceasta uitandu-se la mine.Cand auzisem aceste cuvinte parca inima incepu sa ma doara puternic simtindu-ma foarte prost,ma intepa foarte tare incat respiratia inceta iar inima sa se opreasca din batut.
  "-E adevarat?Tu te joci cu mine Blake?"am spus eu fara suflare.
  

Auzisem ceea ce spusese Amanda. Era o minciuna si una chiar foarte mare. Tamara intreba daca era adevarat si se simtea in glasul ei ca ceea ce zisese Amanda o distruse.
"Nu nu e adevarat...." murmura Blake.
Tamara se uita la el de parca nu l-ar fi crezut.
"Blake te iubeste cu adevarat, Tamara. Mi-a spus asta de zeci de ori." am zis incercand sa zambesc.
Amanda se uita la mine si intreba:
"Cine ti-a dat dreptul sa vorbesti?"
"Am dobandit acest drept la nastere." i-am spus privind-o cu ura.
De data aceasta Amanda isi scoase bagheta din buzunar si pe langa durerea insuportabila pe care mi-o provoca imi mai dadu si un bonus:
"Crucio!" striga aceasta facand ca trupul meu sa explodeze de duere. Fred veni repede langa mine asezandu-se in genunchi pe pamantul ud. Ma mangaie pe fata plina de sange si de lacrimi amare.
"Spune ca-ti pare rau ca ai contribuit la moartea lui Jeremy." spuse Amanda aratand cu bagheta spre mine.
I-am aruncat o ultima privire lui Fred vrand sa-i spun cat de mult tin la el apoi am rostit:
"Nu sunt o mincinoasa ca tine Amanda si iti spun doar o data: il urasc pe Jeremy si te urasc si pe tine. Va urasc din toata inima si din partea mea va puteti duce d...." am incercat eu sa-mi termin propozitia dar Amanda mai folosise inca o data blestemul torturii asupra mea. Tamara se uita la mine cu ochii mari si Fred la fel. Nu vroiam sa inchid ochii pentru ca daca ii inchideam era foarte posibil sa nu ii mai pot deschide.
Dupa ce durerea se mai domoli putin am inceput sa rad puternic.
"Crucio." rosti Amanda iar. Fred se ridica brusc si se duse la Amanda. O lua de par si o arunca la pamant spunandu-i sa ma lase in pace.
"Las-o sa ma omoare nu va rezolva nimic. Daca ma omori Amanda capul tau va ajunge in celalalt capat al padurii sau in lac sau poate va fi dat la Testrali iar restul corpului tau va fi ars ca o bucata de lemn putred. Daca ma lasi in viata sunt sanse ca trupul tau sa ramana intreg." i-am zis cu venin in glas.
O uram o uram din toata inima. Inca ii facea rau si lui Blake. Nu o mai suportam nu mai suportam sa-i aud vocea. Stiind ca imi voi face rau m-am ridicat, m-am dus la ea si i-am dat un pumn in stomac, facand-o sa cada in genunchi.
"Asta e pentru ca ai facut-o pe Tamara ciudata." i-am zis gafaind.
Mi-am scos bagheta si am strigat:
"Sectusempra! Iar asta e pentru ca m-ai facut sange-mal." i-am spus prabusindu-ma la pamant.
Incercam sa tin ochii deschisi dar cand am vazut ce facuse Tamara, ca o vindecase pe Amanda am ramas complet uimita.
"De ce ai facut asta?" am intrebat-o inchizand ochii si lasand capul pe spate.
"Pentru ca vreau sa moara in chinuri mult mai mari de atat." zise Tamara.

• Ce facusem sa merit toate astea imi amintisem de clipele din copilarie cand ceilalti isi bateau joc de mine fara niciun motiv eram ca o papusa din carpa in mainile lor,in fiecare noapte ma suiam pe pervazul din camera mea si priveam luna stralucind pe bolta cereasca in timp ce eu plangeam ca o fraiera din cauza rautatile unora si parca acuma retraiam acele momente ingrozitoare.Uram ca o intalnisem pe Amanda si ca suferam din cauza ei si prostiilor.Mi-am scos bagheta din roba strangand-o cu putere in mana mea plina de sange gandindu-ma la cea mai groaznica vraja sau chiar blestem pe care il stiam,dar decat sa moara din cauza unei vraji amarate,voiam in chinuri mai mari.
  
  Am gafait de durere cand m-am ridicat de pe pamantul umed,piciorul ma durea groaznic de rau cand schiopatam spre Amanda pe chipul acesteai se ivi un zambet vazandu-ma in dureri.Blake ma privi pentru cateva secunde parca dorind sa ma sarute se apleca putin,parca ezitand in momentul acesta,nu mai facuse acest lucru,vazandu-i reactia am pasit inapoi un pas.Amanda incepu sa rada de fata posomorata a lui Blake cand imi vazu reactia isi infipse si mai mult unghiile in gatul ei facand-o sa tuseasca.Fred era si el langa mine dar nu prea dadeam atentie nimanui,Lily era aproape moarta de durere,aceasta incepu sa tipe cand Fred ajunse la ea in cateva secunde privindu-i ranile,mi-am mutat privirea.Am oftat puternic dandu-i mana lui Blake de pe gatul Amandei incepand sa ii vindec ranile,acesta ma privi surprins nevenindu-i sa creada ochilor.In padure inca mai ploua si fulgera,mi-am sters fata cu podul palmeii.
  "-Tamara?Ce ai?O crezi pe prefacuta asta?"murmura Blake ingrijorat stergandu-mi fata.
  
  "-Bravo micuta vrajitoare,ti-am spus sa nu ai incredere in niciun devorator,acestia mint mereu."spuse aceasta zambind lasandu-ma sa ii vinde ranile,imi atinse usor obrazul stang stramband din nas la atingerea sa.I-am lovit mana apucandu-i incheietura rasucind-o,deja ii auzeam tipatul puternic la urechea mea.
  "-Amanda,ai dreptate devoratori mint oricand...si aceea esti tu!"am tipat eu infingandu-mi bagheta in locul inimi sale acesta tusi sange,care imi murdarii aproape toata fata.Rasucisem si mai mult bagheta in inima acesteia,cand cazu pe jos tipand si injurand i-am dat foc,fara sa mai spun niciun cuvant i-am intors spatele lasand-o pe mana lui Blake.O vazusem pe Lily strangand in pumn iarba de pe jos incercand sa respire,i-am atins ranile incepand sa ii le vindec,Lily imi zambi in semn de 'multumesc'
  am clatinat usor din cap ridicandu-ma si plecand dupa un copac,in urma mea auzisem deja glasul lui Blake.
  "-De ce pleci?"
  

I-am multumit Tamarei printr-un zambet apoi am vazut-o cum se ridica si pleaca. M-am uitat surprinsa la ea apoi la Blake, acesta era foarte trist. O intreba imediat de ce pleaca. Tamara ii spuse ca ar vrea sa fie singura pentru cateva momente.
Blake vru sa se ridice si sa mearga dupa ea dar i-am facut semn sa o astepte. Oricum nu credeam ca Tamara era suparata pe el, nici nu avea de ce sa fie. Ranile pe care ni le provocase Amanda erau acum vindecate si ma simteam mai bine dar oasele si muschii tot ma mai dureau putin. Pe fata si pe mainile mele inca se vedeau dungi rosii de la taieturile adanci. Am oftat si m-am ridicat in picioare vroiam sa vad daca pot sa merg. Am facut cativa pasi si totul era bine. M-am uitat la Fred si i-am zambit cu caldura apoi am sarit in bratele sale incepand sa plang.
Fred imi puse o mana pe cap incercand sa ma linsiteasca.
"De ce plangi? Nu se mai intampla nimic acum." spuse el cu o voce blanda.
"Plang pentru ca am crezut ca am sa mor. Am crezut ca nu te voi mai vedea vreodata." am spus incercand sa ma calmez. Am facut cativa pasi inapoi lasandu-l pe Fred sa mai respire.
"Si eu?" intreba Blake zambind.
"Ne-am facut multe griji si pentru tine." ii spuse Fred razand.
I-am zambit si eu lui Blake cu toata inima imi parea foarte bine ca este in regula.

Trecuse aproape jumatate de ora de cand Tamara plecase si incepeam sa-mi fac griji. Totusi eram mai calma decat Blake care se plimba prin poienita si se gandea la cele mai sumbre chestii.'Eu ma duc dupa ea!' spunea el din cinci in cinci minute.

"Bine, Blake hai sa mergem dupa ea." am zis pentru ca nici eu nu mai aveam rabdare si vroiam sa o felicit pentru modul in care o ucise pe Amanda.
Am inceput sa rad impreuna cu Fred de expresia feriita de pe chipul lui Blake cand auzise ca sunt insfarsit de acord. Cand am gasit-o pe Tamara, Blake ar fi vrut sa o imbratiseze dar se abtinu si doar intreba:
"Esti suparata pe mine?"
Tamara se uita la el zambind. Ii spuse ca nu are de ce sa fie suparata pe el. Blake ii zambi fericit apoi o lua in brate si o saruta. Ma bucuram ca Tamara nu crezuse prostiile Amandei si ca nu era suparata pe el.
"Tamara felicitari pentru modul in care ai ucis-o pe nesuferita aia." i-am spus zambind
"Afost grozav." intarira Fred si Blake.
Tamara ne multumi inrosindu-se.
"Acum ce facem ca m-am plictisit." le-am spus eu cascand.

• Am plecat prin padure raspunzandu-i scurt lui Blake ca vreau neaparat sa fiu singura,sincera sa fiu eram putin suparata pe el fara niciun motiv dar doream sa ma gandesc la ceea ce facusem.De fiecare data cand ma intalneam cu ei exista o persoana moarta si se putea sa nu fie un devorator.M-am cutremuram la gandul asta,acum cateva saptamani eram o eleva normala,o simpla eleva astropufa care nu dorea sa faca rau absolut nimanui si acum omorase doi devoratori era prietena buna cu o viperina spre uimirea scolii intregi si cel mai straniu era Blake pentru ca ma intalneam cu el.Chiar se schimbasera foarte multe lucruri in viata mea dar nu spusesem niciodata ca nu imi place.Ma distram alaturi de ei pe cand ceilalti fugeau si tipau mancand pamantul cand vedeau un devorator si chiar cand aduceai vorba de ei vedeai frica in ochii lor aproape inlacrimati.Ma amuza putin.M-am asezat la baza unui trunchi lasand capul pe spate uitandu-ma la cer cum inca mai tuna si fulgera,ploaia imi lovea incet fata facandu-ma sa clipesc de fiecare data.Am oftat puternic inchizand ochii,gandindu-ma la cele intamplate in noaptea aceasta.
  
  "-Esti suparata pe mine?" ma intreba Blake ezitand sa ma imbratiseze vazandu-se tristetea din ochii lui.'Putin' voiam sa spun dar altceva imi iesi pe gura.
  "-Nu sunt suparata pe tine."l-am inghinotit eu in joaca imbratisandu-l si sartutandu-l scurt,dupa privind putin trista in jos,gandindu-ma sa nu ma observe nimeni,asa posomorata cum eram acuma,am zambit scurt sa le arat ca sunt bine.
  "-Va rog putem sa mergem inapoi in poienita?"am spus eu putin ametita,abea tinandu-ma pe picioare.
  "-Cum doresti."spuse Fred ajutandu-ma sa ma tin pe picioare,tinandu-ma strans de un brat,i-am zambit scurt.
  
  Imediat ce ajunsem in poienita,m-am trantit langa trunchiul unui copac tinandu-mi genuchi la piept strangandu-i cu bratele.Eram putin palida la fata imi tineam strans abdomenul care ma durea groaznic de rau.Imi era si putin greata dar nu le spusem si celorlalti nu doream sa inrautatesc situatia,i-as fi plictisit imediat facandu-i sa isi dea ochii peste cap trimitandu-ma imediat in scoala.Mai doream sa raman in padurea,parca ceva ma facea sa raman aici sa nu ma misc din acest loc niciodata.
  "-Te simti bine?Pari cam palida."spuse Fred venind la mine uitandu-se la fata mea care se inrosi imediat.
  "-Ma simt bine."am zambit eu fals."Auch,doare"am soptit eu strangand si mai tare de stomac."-Bine mi-e putin greata si ma doare ingrozitor de rau burta."am soptit eu cu ochii inchisi.
  "-Blake sper ca nu ai incercat nimica rau.Pentru ca te omor eu cu mana mea."spuse Lily putin speraiata privindu-l urat pe devorator care se inrosi la fata putin ridicand mainile in aer spunand ca 'nu ar face asa ceva niciodata'Si chiar asa era,am inceput sa ma vait din nou.

Ma uitam urat la Blake care desi nega avea o expresie vinovata pe chip. Eram in stare sa-l ucid daca incercase ceva....
"Si Tamara totusi de ce iti este asa de rau? Daca e Amanda sa stii ca si mie imi provoca greata" am intrebat-o uitandu-ma suspicios si zambind.
Tamara se uita la mine de parca as fi fost complet dusa si spuse ca e de la sange si de la lupta.
"Bineeeee." am zis intorcandu-ma spre Blake. "Cat timp Fred ii da ceva Tamarei noi doi avem de discutat." i-am spus eu lui Blake facandu-l iar sa zica lucruri de genul N-am facut nimic.
M-am uitat amuzata la el si am inceput sa rad.
"Calmeaza-te. Doar iti voi spune cateva lucruri." i-am spus incercand sa ma opresc din ras deoarece Tamara si Fred se uitau putin urat la mine.
Dupa ce m-am asigurat ca Tamara si Fred nu aud nimic am dat sa zic ceva dar Blake mi-o lua inainte:
"Stiu ce vrei sa-mi spui." spuse acesta inrosindu-se puternic.
"Ascult." i-am spus incrucisandu-mi mainile la piept.
"Stiu ca vrei sa-mi spui ca daca incerc ceva rau ma omori, ma calci in picioare." spuse acesta intorcand capul in alta parte pentru a nu-i observa eu roseata din obraji.
"Da pai vroiam sa te rog frumos sa nu faci nimic rau. Ai inteles?" l-am intrebat inrosindu-ma si eu pentru ca era un subiect mai delicat.
M-am intors spre Tamara si Fred sa vad ce mai fac. Fred scoase din buzunar o sticluta mica probabil ca in ea se afla o potiune pentru lucruri de genul asta si i-o intinse Tamarei sa bea.

Dupa putin timp Tamara deja se simtea mai bine si lucrurile parca revenisera la normal dar tot eram sub presiune. Am oftat zicand ca m-am plictisit si ca ma duc la castel.
"Ceeee?" intrebara Blake, Tamara si Fred in cor.
"Glumeam la a doua parte." le-am zis plictisita.
"Pai si ce propui sa facem?" intreba Blake de parca nu ar fi existat nimic bun de facut.
"Lasa-ma sa ma gandesc." am zis apoi m-am asezat pe radacina unui copac.

Nu aveam nici o idee poate chiar nu era nimic bun de facut. M-am ridicat iar de langa copac si am inceput sa ma plimb prin poienita. Ploaia se mai oprise dar inca mai tuna si mai fulgera. Uneori tunetele ma luau prin surprindere si mai tresaream facandu-l pe Fred sa zambeasca. Nu-mi placeau tunetele si pe el il amuza acest lucru.
Dupa cateva minute bune de gandit imi veni o idee care speram sa fie cat de cat buna.
"Ce ziceti daca jucam adevar sau provocare?" am intrebat zambind.