Darkmark RPG Forum / Hogwarts / Imprejurimile Hogwarts-ului / Padurea Interzisa

« Previous 1 3 4 5 6 7 8 Next »

/ `Rain.[^]

• Eram asa de trista si de posomorata gandindu-ma la copilaria mea distrusa si sfaramata in mainile incuiatilor alora groaznici care nu doreau altceva decat violenta.Iar saraca victima fiind chiar eu,care tremuram speriata la vederea acelora.Atunci Blake se ridica furios de pe pamant tipand ca vrea sa ii omoare pe acei incuiatii chiar in aceea clipa sa ii vada cum sufera si tipa din cauza miilor de vraji si blesteme.Un zambet mic mi se ivi pe fata ceea ce il facu pe Blake sa se aplece peste mine sarutandu-ma pe obraz si pe gat.Dar tot nu doream sa ii vad mortii oricum puteam sa imi dau seama ce viata groaznica duceau ei in acest moment.Cat se chinuiau sa supravituiasca.Si sa mai traiasca inca o zi.Una singura.Cand Fred se oferi sa imi spuna o poveste amuzanta cu Lily si Blake cand erau mai mici,ceea ce ma facu curioasa si vesela din nou.Atunci imi spuse ca Blake si Lily se tachinau si se ciondaneau intruna,dar povestea incepu cand Blake o provocase pe biata Lily care era mai mica decat el o puse sa urce in cel mai mare copac din locul in care locuiau.Ea fiind putin naiva accepta provocare si se urcase cand privi in jurul sau incepu sa tipe si sa planga speriata ca nu va mai cobora niciodata din copac.Si ca va muri acolo.Atunci veni Fred si o ajuta sa coboare jos certandu-se cu Blake intruna din cauza ce ii facuse viperinei.Cand am auzit povestea asta radeam de nu mai puteam respira batand palma cu devoratorul care inca mai chicotea la auzul povestiri.
  
  "-Si mai am o poveste care te va surprinde Tamara...este vorba despre Blake."spuse Fred uitandu-se la Lily care incepu sa rada.
  "-Oh...nu...gata faceti liniste i-a ajuns."spuse acesta uitandu-se la mine,mi-am clatinat usor capul spunand ca 'Nu mi-a ajuns.'
  "-Acum doi ani Blake ne spunea intruna ca abea asteapta sa cunoasca o devoratoare a mortii care sa fi ucis in jur de o suta de oameni.Ca nu se va uita niciodata la o alta fata."spuse Fred chicotind.In timp ce eu ma uitam la Blake care isi astupase fata cu mainile dandu-si in cap cu pumnii.L-am oprit luandu-i ambele incheieturi dandu-i un sarut foarte lung si foarte pasional ceea ce ii facu pe cei doi sa tipe la noi sa mai respiram pentru ca nu doreau sa ne vada sufocati.Si mai ales se saturasera sa ne priveasca.
  "-Acum mai vrei vreo devoratoare?"am ridicat eu o spranceana uitandu-ma la Blake care cazu pe spate respirand repede si greoi.
  "-Nu mai vreau nicio devoratoare a mortii.Tu esti perfecta pentru mine."spuse acesta inca uimit luandu-mi mana in a sa.
  
  Cei doi inca ne mai priveau asteptand sa terminam sperand ca nu mai aveam mult dupa chipurile lor.Incercau sa isi potoleasca rasul dupa sa vorbeasca in limba lor cidata-reptomita.Pentru a nu intelege absolut nimica din ceea ce vorbeau ei."-Nu este corect."spuse Blake suparat ridicandu-se de pe mine.
  

“Asta nu este corect!? Ca vorbim cum ne este mai usor? Uitati-va la voi cum va sarutati la fiecare cinci minute, ti se pare corect pentru ochii nostri!?” am spus razand.
Blake isi lasa capul in jos inrosidu-se si Tamara se uita in alta parte. Am oftat razand incet de fetele lor. Ma plictisisem groaznic de tare asa ca m-am ridicat in picioare incepand sa ma invart in jurul unui copac. Fred idi intrepta privirile spre mine intrebandu-ma ce tot fac.
“M-am plictisit!” am spus dintr-o data facandu-i pe Tamara si Blake sa tresara.
M-am indepartat de copacul in jurul caruia ma invartisem si m-am asezat inapoi cu capul in poala lui Fred. Ma uitam la stele intreband incontinuu daca nu are cineva un subiect de discutie. Tamara spuse peste cateva minute ca ar vrea sa stie mai multe despre noi, despre cum ne-am cunoscut si unde am copilarit. M-am uitat surprinsa la ea gandindu-ma la cum de nu mi-a venit si mie ideea asta care era una grozava.
“Pai toti trei ne-am nascut in Londra si parintii nostri se cunosteau de cand erau la Hogwarts. Au copilarit impreuna la fel ca noi. Prima data ne-am intalnit cand am fost impreuna cu parintii la o intrunire cu toti devoratorii. Ne-am inteles bine chiar daca eram aproape mereu intr-un conflict cu Blake totusi ne intelegeam ca fratii. Fred era mereu mai clam si stia sa ne desparta si sa ne impace. Apoi am fost impreuna la Hogwarts dar ei au plecat inaintea mea bineiteles pentru ca eu sunt cea mai mica.” am spus zambind, dar incruntandu-ma putin la ultima parte.
“Esti pitica noastra.” Spuse Fred razand, aplecandu-se si sarutandu-ma pe frunte.
I-am zambit si m-am ridicat in capul oaselor sarutandu-l pasional.
“Si spui de noi.” spuse Blake dregandu-si glasul.
“Stii ce!? Macar noi facem asta mai rar.” spuse Fred dupa ce l-am lasat sa respire.
Blake isi dadu ochii peste cap apoi se uita urat la Fred.
“O spui de parca nu as rezista nici cinci minute!” spuse Blake in timp ce Tamara isi lasa incet capul pe umarul sau.
“Cum spuneam... nu rezisti nici macar cinci minute. “ am zis chicotind.
“Punem pariu Fred ca timp de doua ore rezist fara sa o sarut pe Tamara?” intreba Blake zambind.
“Bine si eu pot rezista atat fara sa o sarut pe Lily. Defapt stii ca pot rezista si mai mult. Deci cine pierde pariul....” spuse Fred dar fu intrerupt de mine care am strigat dintr-o data ca cine pierde pariul trebuie sa aduca mancare de la Hogwarts.
“S-a facut.” spusera Fred si Blake intr-un glas strangadu-si mainile. Am inceput sa rad in hohote cand am vazut ca Blake se asezase mai departe de Tamara. Eram sigura ca avea sa piarda pariul, Fred era mult mai rabdator decat Blake si intotdeauna fusese asa. Tamara si
Fred incepura si ei sa rada de Blake care se uita incruntat la mine.
“Stii ceva Lily? Te urasc.” spuse acesta inca uitandu-se incruntat la mine.
“Stii ceva Blake? Imi spui lucrul acesta de zece ani si ti-am dovedit ca defapt nu e asa.” am zis incepand sa rad si mai tare. Iar ma plictisisem asa ca mi-am scos bagheta facand sa apara tot felul de stelute colorate.

• Era asa de amuzant cand il priveam pe Blake plangandu-se ca ii era frica sa se apropie de mine gandindu-se ca ar putea ceda sarutandu-ma se duse foarte departe de mine urcandu-se pe cea mai inalta creanga al unui brad plangandu-se din secunda in secunda uitandu-se la mine cum ma invarteam in jurul lui Lily care facea cu ajutorul baghetei numai stelute colorate.Fred era foarte rabdator putea sa stea in jurul viperinei calm aruncand din cand in cand cate o privire catre devorator care deja rupse in mii de bucati doua crengi cu ajutorul baghetei.Mi-am dat ochii peste cap incercand sa uit toate injuraturile sale.Afara se facuse cald cand mai avea putin iar soarele rasarea pe cer luminand,mi-am dat jos hanoracul legandu-l in jurul taliei ramanand doar intr-un tricou alb.Am oftat uitandu-ma la cer,trecuse o ora iar Blake nu spuse absolute nimica,eram…surprinsa dar nu voiam sa ma duc la el acuma si sa ii stric toata dispozitia.Ma indreptam catre Lily care vorbea cu Fred despre ce a mai facut ea la Hogwarts in ultimul timp.M-am asezat langa ei ascultandu-i.Isi spuneau fiecare cat de mult de plac am oftat gandindu-ma la u subiect de discutie pentru a putea vorbi si eu cu cei doi.
  
  “-Ati mai auzit ceva de Blake?”am intrebat eu ingrijorata privind in jurul meu.
  “-Cred ca a intrat in starea de nebunie…a trecut deja o ora…sunt uimit.”spuse Fred uitandu-se la Blake care privea in gol cam trist.
  “-Putea rezista doar cinci minute asa era mere…dar o ora sunt surprinsa chiar si eu.”spuse Lily speriata uitandu-se la el.Mi-am muscat buza de jos gandindu-ma daca sa ma duc sa vorbesc cu el sau nu…cand ma hotarasem ca trebuie sa vorbesc cu el am ajuns pe ramura privindu-l pe acesta cum ma privea plictisit.
  “-Hei te simti bine?”am murmurat eu apropiindu-ma de el punandu-mi o mana pe umarul sau,acesta tresari la atingerea mea luandu-mi mana tinand-o in a sa.
  “-Mda…doar a trecut prea mult timp m-am plictist si nu vreau sa pi…”Blake nu isi termina propozitia ca fu intrerupt de sarutul meu la care devoratorul imi raspunse incantat.Dupa ce terminasem il luasem de mana coborand de pe ramura mergand la Lily si Fred care chicoteau.
  “-Ai pierdut Blake.Stii unde este bucataria.”spuse Fred zambind in timp ce Lily chicoti i-am intrerupt radicand mana.
  “-Eu ma duc la bucatarie…nu Blake,eu sunt cea care l-a sarutat.”am spus serioasa dandu-i drumul la mana punandumi-le pe solduri,asteptand raspunsul lor.
  
  “-Stim asta…doar v-am vazut si auzit de aici.”spuse Fred razand.”Nu pleaca nimeni.”I-am zambit inapoi.Blake se duse la Lily spunandu-i ca inca o mai uraste imbratisand-o strans in brate radicand-o de pe pamant facand-o pitica.
  

Cand am auzit ca nu mai pleaca nimeni la bucatarie am oftat puternic lasandu-mi capul pe spate apoi Blake veni si ma lua in brate spunandu-mi ca inca ma mai uraste. ‘Si eu te urasc’ i-am soptit incet la ureche. Dupa ce ma facu pititca si imi dadu drumul am intrebat daca chiar nu merge nimeni la bucatarie.
“Nu.“ spuse Fred zambind.
“Dar mi-e foame....” am zis implorandu-l pe Fred din priviri sa lase pe cineva sa plece. Acesta se uita la mine si incepu sa rada spunand ca daca ma uit asa la el nu rezolv nimic. M-am strambat la raspunsul sau apoi m-am ridicat spunand ca ma duc eu. Fred mai spuse un nu apasat si ma trase inapoi in bratele sale.
“Imi este foame Fred chiar foarte foarte foame.” am zis nervoasa.
“Vechea poveste...” spuse Blake zambind.
“Ia mai taci!” m-am rastit eu la el.
“Mananci incontinuu. Te aud de fiecare data cand ne intalnim ca iti este foame.” se planse Blake.
M-am uitat la el cu o privire de parca as fi spus ‘Nu ma enerva sau te pocnesc.’ dar el nu facu decat sa inceapa sa rada impreuna cu Fred si Tamara. Degeaba radeau ei de mine daca mie chiar imi era foame. Dupa ce se mai potolira din ras am incetat sa ma uit urat la ei punandu-mi o mana pe stomacul care incepu sa scoata zgomote ciudate din cauza faptului ca era gol.
“V-am spus ca imi este foame.” am zis zambind cand acestia iar incepura sa rada in hohote.
Am inchis ochii incercand sa ma gandesc la cum pot sa scap din mainile lui Fred si sa fug pana la bucatarie sa iau ceva de mancare. ‘Tot mananc eu ceva fie ca le convine sau nu....’ mi-am spus in gand. Dupa minute bune de gandire imi veni o idee. M-am apropiat din ce in ce mai mult de Fred incepand sa-l sarut pasional. Imi venea sa rad la auzul vorbelor lui Blake:
“Ohh te rog... ochii mei!” spuse acesta pe un ton rautacios.
Totusi m-am abtinut si nu m-am oprit pentru ca trebuia sa imi duc planul pana la capat. Fred isi lua mainile din jurul meu si nu ma mai tinu atat de strans crezand ca nu voi mai vrea sa plec. Atat asteptam, m-am folosit de puterile mele speciale transformandu-ma intr-un suvoi de fum si plecand repede printre copaci.M-am oprit totusi putin sa-l aud pe Blake zicand:
”Dupa atatia ani de cand o cunoastem tot nu ne-am obisnuit cu ea. E atat de prefacuta....”
Am chicotit la auzul acestor vorbe dar am inceput sa alerg cand am auzit pasi in urma mea.

• Mancare mancare si iarasi mancare.Numai cuvantul asta il auzeam de la Lily care se tot zbatea in stransoarea lui Fred in incercarea de a o potoli,dar fiind prefacuta il saruta pe devorator incat uita de tot din jurul sau,ma intrebam daca Blake parea asa de distras cand faceam asta mi-am intors capul intr-o partea stramband din nas in timp ce auzeam vaicarelie lui Blake la adresa celor doi.Atunci Lily disparu de langa noi facandu-l pe Fred sa se uite dezorientat in jurul sau pana cand isi folosi puterea cu suvoiul de fum alergand dupa ea prin padure.Am fugit prin aceasta lasandu-l in urma pe bietul Blake care tipa dupa mine 'Nu te pune cu ea cand e infometata.' am ras la replica lui oprindu-ma langa un copac,in cateva secunde aparu si el in spatele meu punandu-si mainile pe soludrile mele.Priveam cu Fred o prinse pe Lily la capatul padurii cum se zbatea in bratele sale pana cand ramasese fara putere cazand in genuchi suparata.M-am incruntat putin scotandu-mi bagheta invarind-o dupa facand sa apara o masa uriasa plina cu mancare,imediat ce zari masa Lily il dadu la o parte pe Fred ducandu-se sa manance.Blake incepu sa rada de ea ducandu-se sa manance si el putin.Eram bucuroasa ca viperina nu va mai avea sa plece si ca va mai ramane prin Padurea Interzisa.
  
  "-Hei multumesc Tam."spuse Fred si Lily in cor zambindu-mi.
  "-Sper ca nu mai ai de gand sa pleci prefacuta mica."spuse Blake ciufuliond-o pe viperina.
  "-Cu place..."nici nu avusem timp sa imi termin propozitia ca ochii imi aratau alt ceva decat o padure...erau doua brate pline cu ranii care sangerau cineva tipa dar nu imi puteam da seama cine era.Dar viziunea fu intrerupta de Blake care tot imi spunea sa ma duc la el cand vazu ca nu ii raspund veni la mine luandu-ma de mana ducandu-ma la masa pentru a manca si eu cu ei.Dar refuzasem gandindu-ma la ceea ce vazusem nestiind la ce sa ma astept.
  "-Tamara o sa mori de foame."spuse Blake ingrijorat intristandu-se.
  "-Chiar nu vreau sa mananc."i-am zis eu punandu-mi mainile peste bratele sale cand i-am auzit tipatul am tresarit privind cum mainile sale sangereaza.Facandu-ma sa tresar si sa imi amintesc imaginile care imi aparura in minte...acum intelesesem.
  "-Blake sunt doar cateva zgarieturi."spuse Lily razand uitandu-se la el.
  "-Doare."murmura acesta strangandu-si mainile in pumnii inchizand ochii lasandu-ma sa ma uit la ranile sale.
  
  In timp ce ii examinam bratele imi dadusem seama ca vinovata eram chiar eu.Cine alt cineva l-ar atinge asa de des ca mine.M-am concentrat asupra ceea ce facusem vindecandu-i ranile si durerea.Acesta zambi si ofta imbratisandu-ma.Intrebandu-ma ce se intamplase.
  

Ma uitam la zgarieturile lui Blake si incercam sa-mi dau seama ce se intamplase si cum de aparura asa din senin. Dupa ce Tamara il vindeca acesta o intreba ce se intamplase. Astropufa spuse ca tocmai descoperise o noua putere: sa zgarie pe cineva doar atingand acea persoana. Blake se facu negru la fata, statu putin pe ganduri apoi incepu iar sa manance. Se opri imediat dupa prima inghititura si cazu iar pe ganduri. Nu imi dadeam seama de ce se tot consuma atata adica noua putere a Tamarei era absolut grozava.
"Si asta inseamna ca nu o sa pot sa te mai ating niciodata?" intreba Blake cu o voce trista.
Cand am auzit ce intrebase si pentru ce se consuma el am inceput sa rad inecandu-ma cu mancarea. Tuseam ingrozitor de tare si incercam sa-mi potolesc si rasul dar era dificil. Profitand de ocazie Blake ma batu destul de tare pe spate ca sa nu mai tusesc.
"Multumesc." i-am spus eu pe un ton ironic incepand sa rad.
"Iti dai seama Blake? Nu o sa poti sa o mai atingi pe Tamara nici macar cu un deget." zise Fred aproape inecandu-se si el de ras.
'Oare Blake chiar nu si-a dat seama ca aceasta putere ar putea fi controlata?' m-am intrebat in gand. 'Probabil ca nu.' am gandit eu iar. Judecand dupa expresia lui era atat de preocupat de chestia asta ca nu incerca sa se gandeasca bine.
"Blake... ia-ti adio de la viata ta alaturi de Tamara." am zis eu razand in hohote.
Devoratorul ma intreba nervos ce mi se pare atat de amuzant apoi arunca in mine cu un cartof prajit.
"Nu era nevoie am si in farfurie, multumesc." am zis strambandu-ma la Blake si aruncandu-i cartoful inapoi.
Tamara se duse la Blake si-l saruta incet pe obraz spunandu-i ca puterea putea fi controlata.
"Tare iti place sa iti bati joc de mine." zise Blake apoi arunca iar cu mancare de data asta o bucata de pui. Am inceput si eu sa arunc in el cu pui si cartofi si tot ce mai gaseam pe masa.
"Pe bune, o luam de la capat!?" zise Fred indignat ridicandu-se de unde statea si asezandu-se intre noi. I-am aruncat lui Blake o privire care spunea 'Inca nu s-a terminat.' apoi am continuat sa mananc in liniste.
Dupa ce am terminat de mancat am baut putina apa din pocalul care era langa farfuria mea si i-am multumit inca odata Tamarei pentru masa.

• 
  
  Blake se invartea speriat in jurul mesei mancand intruna,imi era teama sa nu se supere pe mine.Uram cand ma certam cu prietenii sau cand stiam ca cineva era suparat pe mine.Parca viata nu mai avea niciun rost.Pana cand Lily incepu sa rada de el spunandu-i ca va trebui sa isi ia adio de la mine.Mi-am dat ochii peste cap punandu-mi mainile pe solduri gandindu-ma cat de naiv putea sa fie in acest moment.M-am dus la el atingandu-i fata sarutandu-l pe obraz aratandu-i ca pot controla noua putere.Dar cei doi incepura sa se joace cu mancarea aruncand unul in celalalt.Fred se puse intre cei doi incercand sa ii potoleasca."Trec prin asta zilinic crede-ma."spuse acesta oftand luand o farfurie plina cu mancare.
  
  Dupa ce Lily se saturase il lua pe Fred de mana ducandu-se prin padure spunandu-ne ca ne va lasa cateva minute singuri pentru ca vor sa verifice cadavrul Amandei pentru a fi siguri ca nu il va gasi nimeni.Atunci imi adusem aminte ca daca va afla cineva sigur vor cauta sa afle cine a omorat-o pe Amanda.Uitasem complet de ea...imi era asa de scarba de devoratoare incat am oftat la auzul numelui ei.Imediat ce se lasa liniste Blake se invarti iarasi in jurul meu luand cativa cartofi din farfuria pe care o tinea in mana sa dreapta.Eram curioasa sa stiu daca iar se intreba daca va putea sa imi mai vorbeasca vreodata cu mine cand Blake arunca farfuria din mana sa spargandu-se in trunchiul unui copac facandu-ma sa tresar.
  "-Ce te-a apucat?"am intrebat eu,cand veni la mine punandu-si ambele maini pe obrajii me ma inrosisem toata.
  
  Buzele noastre se miscau perfect impreuna.Mainile lui stranse in jurul mijlocului meu si corpul meu era lipit de al lui.N-am realizat ca mergeam cu spatele pana cand n-am atins masa.Vasele au cazut pe jos.Blake isi muta mainile pe soldurile mele,ridicandu-ma pe masa.Asta era?Nu putea fi.Blake era sigur ca n-aveam sa fim impreuna asa,pana nu implineam varsta potrivita.Mainile lui au alunecat pe sub tricoul meu si imi atingea pielea de pe spate.Mi-am pus mana intre noi si i-am ridicat tricoul pe jumatate.Mainile mele trasau liniile perfecte ale abdomenului lui.N-am observat niciodata cat de frumos e pana acum.Puteam sa-l simt pe Blake apucand tricoul meu si amandoi am sarit,speriati cand am auzit vocea lui Lily.Blake se uita la mine si cu ochii mari s-a dat in spate.“Imi pare asa de rau”sopti el speriat."Va lasam singuri cateva minute si voi va faceti de cap?Ati dat pe jos toata mancarea...atata risipa."spuse Lily vazandu-ma inca pe masa in jurul nostru fiind sparte toate farfuriile iar mancarea fiind pe jos.
  

Cand ne-am intors inapoi in poienita in care mancasem am avut un soc. As fi vrut sa-mi sterg acea imagine din minte pentru totdeauna. La inceput am fost ironica spunand despre mancare dar lucrurile deveneau serioase. In acea seara vorbisem cu Blake si imi promise ca nu avea de gand sa faca asa ceva. Mi-am scos nervoasa bagheta si am facut masa si farfuriile sa dispara fara sa tin cont ca Tamara inca statea pe masa. Aceasta cazu pe pamantul umed si Blake sari imediat sa o ajute.
"Stai pe loc!" am spus cu bagheta indreptata spre el.
Acesta inghiti in sec si se uita cu parere de rau la Tamara. Am lasat bagheta jos gandindu-ma la cum as putea sa-i spun lui Blake ca ceea ce facea nu era tocmai potrivit.
"Blake... am mai vorbit cu tine in seara asta despre aceasta tema si ti-am spus sa stai naibii potolit." am zis cu vocea tremurand de nervi
Inaintam incet spre el si Fred facu cativa pasi. Am intins bagheta spre el spunandu-i ca orice ar fi sa nu intervina. Stiam ca de data asta nu avea sa fie ca la inceput o discutie prieteneasca dar trebuia sa-l fac pe Blake sa inteleaga ca ceea ce a facut nu e bine si mai stiam ca Tamara se putea descurca si singura. Doar are si ea o varsta de acuma si totusi nu i-a putut spune nu.
"Te rog sa ma asculti..." am inceput eu dar am fost intrerupta de Blake care spuse printre dinti:
"Sa te ia dracu' Lily."
am inchis ochii si am inspirat adanc incercand sa ma pastrez calma. Am mai facut cativa pasi fara sa spun nimic pana cand am ajuns in fata lui. Am incercat sa-i spun ca ar putea sa astepte un moment mai potrivit cand va fi si timpul potrivit.
"Am optsprezece ani!" striga acesta luandu-ma de gat si izbindu-ma de un copac. Acesta era putin mai inalt ca mine si ma ridica la nivelul sau. Simteam cum nu mai am aer si cum ma sufocam.
"Stiu cati ani ai dar Tamara nu are optsprezece ani! Si da-mi drumul pana nu o patesti." am zis explodand de nervi.
"Sa te vad ce ai sa faci!" spuse el strangandu-ma mai tare de gat.
Incercam sa respir dar nu mai putem mi-am infipt unghiile in mana sa dar incepu sa rada batjocoritor intreband daca numai atat pot face. Asta puse capac la tot. Eram eu micuta Lily care faceam pace cu Blake si ascultam de Fred dar gata ma saturasem. Am incetat sa ma mai zbat si am ridicat piciorul drept dandu-i lui Blake in genunchi in stomac. Acesta ma izbi mai tare de copac apoi imi dadu drumul. Am cazut in genunchi incepand sa tusesc dar Blake era deja in picioare asa ca m-am ridicat si eu repde cu bagheta pregatita.
"Stupefy!" am strigat dar Blake fu rapid si striga odata cu mine "Protego!". Am inceput sa ne atacam cu fel de fel de vraji si blesteme.
"Potoliti-va!" tuna Fred dar m-am facut ca nu-l aud. Totusi ma facu sa-mi pierd concentrarea si o vraja de a lui Blake ma lovi in piept facandu-ma sa cad la pamant. Nu vroiam sa-l las sa castige dar nici nu vroiam sa-l ranesc prea tare.
"Expelliarmus!" am strigat si bagheta sa zbura in mana mea.
"Ma asculti acum te rog!?" am tipat eu la Blake dar acesta alerga spre mine luandu-ma de par. Ma zbateam in incercarea de a ma elibera. Blake imi baga usor mana in buzunar si isi lua bagheta dar si pe a mea apoi ma arunca la pamant. Acum chiar nu mai aveam puteri in fata lui dar tot nu eram o presoana care se lasa usor. Mi-am luat avant si i-am sarit in spate strangandu-l de gat facandu-l sa cada in genunchi. Acesta se lasa pe spate pana cand am atins pamantul. As fost nevoita sa-i dau drumul la gat izbindu-ma cu putere de pamant si acum eram eu prinsa in capcana. Desi stateam intinsa simteam cum ameteam si cum se invartea padurea cu mine. Pe langa faptul ca imi sparsesem capul de o piatra si ma simteam ametita Blake avea mainile infasurate in jurul gatului meu. Incercam sa-l lovesc cu picioarele dar degeaba acesta tot nu se lasa.
"Incetati sa va ma omorati unul pe altul." tipa Fred facandu-ma sa tresar.

• Stateam lipita de trunchiul copacului incercand sa ma indepartez de tot ceea ce vedeam dar nu puteam din cauza trunchiului care nu ma lasa sa trec.Priveam ingrozita cum Blake o lovea asa de brutal pe Lily am inghitit in sec,aceasta cazu pe jos lovindu-se la cap intr-o piatra vedeam cum pe iarba verde sangele se scurgea.Mi-am dus mainile la gura speriata,m-am concentrat asupra lui Blake care era deasupra lui Lily,inca o mai tinea strans de gat...imediat auzisem tipetele sale din cauza dureri si cum isi puse mainile stranse in pumni la tample strigand sa se opreasca toata suferinta.M-am ridicat de pe jos ducandu-ma langa cei doi Lily avea ochii inchisi respirand greoi iar inima batandu-i din ce in ce mai incet.Blake inca mai tipa din cauza torturei mele cu mintea.’Calmeaza-te.’i-am spus in mintea devoratorului.
  
  “-Sunt foarte calm...poti sa te opresti?”tipa acesta furios.
  “-Vreau sa fii calm si sa pleci de langa Lily.”am murmurat eu suparata.
  “-Tamara sunt calm dar daca ea se tot baga in relatia noastra.”urla acesta nervos,i-am facut durerea mai usoara cand acesta izbi cu pumnul in trunchiul plin cu sange trantindu-l .Am tresarit dandu-ma inapoi.
  “-Am spus sa fii calm.”am tipat eu mai tare ca Blake facand durerea aproape insuportabila.Fred veni langa noi dar l-am indepartat facand un cerc de foc in jurul nostru.
  “-Blake...asculta-ma foarte atent.Lily iti este cea mai buna prietena de cand te-ai nascut cum poti sa ii faci asa ceva?”am spus eu aratand catre viperina care abea mai respira.”Nu conteaza daca se baga,e prietena ta,si daca te certi cu ea numai din cauza mea atunci eu plec si fi sigur ca nu vei mai auzi nimic de mine.”am zis oprind focul si durerea.Blake se ridica cu greu de pe jos cazand de cateva ori,trecusem pe langa el lovindu-l cand trecusem pe langa acesta.Am incercat sa o vindec pe Lily dar tot nu se trezi inima sa tot inceta sa mai bata Fred veni langa mine ajutandu-ma in timp ce Blake se uita trist in pamant spunand ca isi cere scuze.
  “-Te iert dar uite ce i-ai facut lui Lily-prietena ta nu?”am zis batjocoritor.
  “-Imi pare sincer rau.”spuse acesta cu lacrimi in ochii privind-o pe Lily cum tresare.
  “-Scuzele nu o vor aduce inapoi.”spuse Fred luandu-i ambele maini in ale sale.
  
  Am oftat trista sperand ca Lily sa se trezeasca o data si o data stateam pe ganduri uitandu-ma la ea cand aceasta isi deschise ochii frecandu-si capul uitandu-se in jurul sau dezorientata.Cand se ridica eu si Fred o imbratisasem strans bucurandu-ne.
  “-Blake poti sa vi!S-a trezit.”am strigat eu dupa el cum auzi numele Lily tresari cautandu-si bagheta.
  

Cand am vazut ca Blake chiar vroia sa ma omoare mi-am zis ca poate o merit. Poate merit asta pentru tot ce am facu dar ma durea sufletul cand ma gandeam ca prietenul meu cel mai bun pe care il cunosteam de o viata vroia sa ma ucida asa. Am inchis ochii asteptand ca Blake sa termine tot ceea ce a inceput si sa ma omoare mai repede. Ma gandeam la Fred si la Tamara, meritau o explicatie. Cand am auzit ceea ce spusese ca eu ma bag in relatia lor si ca nu fac sa inrautatesc lucrurile, durerea din sufletul meu se facu si mai puternica. M-am intristat cand am simtit ca Blake isi ia mainile din jurul gatului meu urland de durere. Nu el trebuia sa simta acum durere ci eu. Ma facuse sa ma simt vinovata pentru tot ce se intamplase pana acum. Tamara si Fred venira langa mine apoi l-am auzit cum isi cere scuze. Dupa cateva minute capul nu ma mai durea si puteam sa respir. M-am ridicat in picioare si Tamara cu Fred ma imbratisara strans si Blake se apropie usor de mine vrand sa ma imbratiseze. I-am dat un pum in fata apoi am vrut sa spun ceva dar Blake mi-o lua inaite spunand ca merita asta. M-am uitat urat la el cerandu-mi scuze pentru ceea ce am facut si ca nu am vrut sa-l lovesc.
“Glumesti nu?” intrebara toti trei in cor.
“Nu nu glumesc. Blake imi cer scuze ca te-am lovit imi cer scuze ca m-am bagat in viata ta personala si in relatia ta cu Tamara dar cand v-am vazut... nu mai conteaza asta, conteaza ca eu vroiam sa o protejez pe Tamara desi sunt convinsa ca se descurca si singura nu mi-a dat dovada de asta in aceasta seara. Dar nu conteaza imi pare sincer rau pe tot si Blake te inteleg ca vrei sa ma omori si nu ai de ce sa iti ceri scuze eu sunt aia care trebuie sa-si ceara scuze. Imi pare rau.” Am zis incercand sa nu plang.
“Cat de tare te-am lovt la cap?” intreba acesta ingrozit.
“Destul de tare dar nu de asta imi cer scuze. Blake am totusi o nelamurire in seara asta ai incercat sa ma omori de doua ori de ce nu ai facut-o pana la capat.” Am intrebat scotand briceagul din buzunar si aratand cu lama acestuia spre gatul meu.
“Deci taietura aia pe care ti spus tu si Blake ca era o rana de la lupta de fapt era o incercarea de a lui Blake sa te omoare?” intreba Fred intr-o soapta.
Am dat din cap in semn de da apoi m-am apropiat de Blake si acesta facu pasi in spate pana cand ajunse sa stea lipit de un trunchi de copac. Am ridicat briceagul iar Tamara si Fred strigara amandoi odata sa ma opresc imediat dar nu am facut-o. Am infipt briceagul in trunciul copacului si rasufla usurat.
“De ce nu termini ce ai inceput Blake? De ce nu ma omori? De ce ma lasi sa traiesc? Chiar tu ai spus ca ma bag in viata ta si in relatia ta. De ce Blake? De ce nu vrei sa scapi odata pentru totdeauna de mine si sa-ti faci viata mai usoara, pe a ta si pe a tuturor deoarece eu ma bag in vietile voastre doar ca sa vi le stric?” am intrebat incepand sa plang cazand in genunchi.
Blake ramase socat, la fel si Tamara si Fred. Se uitau toti la mine cu lacrimi in ochi. Fred se mai uita din cand in cand la Blake si il privea cu raceala dar nu asa trebuia sa-l priveasca. Trebuia ca eu sa fiu privita asa. Se vedea pe fata lui Blake ca e pus intr-o situatie total aiurea si ca vroia sa plece de aici cu prima ocazie, de ce sa-l mai chinuie si Fred cu acele priviri reci.