Darkmark RPG Forum / Coltul Creativ / Writers' Hangout

« Previous 1 … 6 7 8 9 10 … 16 Next »

/ Redrum

Asa..avem niste lucruri de lamurit.. 1.E sooper,Sophi!!De abia astept continuarea.. P.S.Alice nu iti e frik sa dormi noaptea??Dak sora ta se transforma intr-o criminala??=))Ma trec fiorii.... 2.Sophi...Park "Cand se lasa noaptea" mi l-ai dedicat mie ? ?Si acum aflu k i l-ai dedicat lui Ichy?? Gata,nu ma mai joc!! *astept continuarea..

o, capitolul 1 deja
imi place mult cum pui titlul
"

Quote:Toatã povestea asta a început acum mult timp, când lumea era altfel, când oamenii nu aveau ºi nici nu ºtiau ce înseamnã banii. Când omenirea nu era plinã de urã ºi rãutate. Când toþi erau fericiþi ºi veseli."

adevarat..mi'a placut cum a inceput
Dave a evadat deci sa ghicesc ca Dave e tatal lui Sammy?? sau fratele mai mare?
emma e superba iar sammy pare foarte nazdravana
vrem next

Frumoooos...I really like it!

Au trecut trei sãptãmâni de când a murit mama. Nici mãcar nu a avut parte de o înmormântare cum trebuie. Nu a mai rãmas nimic din corpul ei dupã acel incendiu. De atunci, eu ºi Sammy stãm la rude. Am stat pânã acum la bunica ºi la toþi fraþii ºi surorile mamei. Dar nicãieri nu ne era bine. Tuturor rudelor noastre le era milã de noi ºi ne þineau mai mult din obligaþie decât din iubire.
De fiecare datã când are ocazia Samantha mã întreba unde este mama. Mã durea rãu cã nu pot sã-i spun adevãrul. De fiecare datã îi rãspundeam cã Doamne-Doamne avea nevoie de un înger aºa cã a luat-o pe mama.
Dar ea nu era singura cãreia nu-i spusesem cum a murit mama cu adevãrat. Numai eu ºtiam. Pânã ºi poliþia a crezut cã din cauza incendiului, care a ºters orice urmã a criminalului. Eu le-am zis pur ºi simplu cã am vãzut flãcãri ºi am fugit sã-mi salvez sora. De ce am fãcut asta? Nici eu nu ºtiu. Poate din dorinþa de rãzbunare. ªtiu exact cine a fãcut asta ºi va plãti cu vârf ºi îndesat.
Sunt sigurã cã Dave a evadat ca sã-ºi termine treaba. ªi asta a ºi fãcut. A fost gãsit douã zile mai târziu ºi închis din nou. Dave este tatãl lui Sammy. Mama a avut o relaþie cu el acum aproape cinci ani. S-au despãrþit fãrã ca niciunul sã ºtie cã mama e însãrcinatã. A hotãrât sã continue sarcina fãrã sã-i spunã nimic lui Dave. Dupã ce a nãscut-o pe Samantha, el a aflat ºi a încercat sã o omoare. Încercarea nu i-a reuºit ºi-a fost închis pentru tentativã de omor.
Dar acum mama e moarta ºi el e vinovatul. Va plãti pentru tot.
Azi dimineaþã am lãsat-o pe Sammy la bunica ºi am plecat. Trebuia sã vorbesc cu cineva. ªtiam cã fac ceea ce trebuie, cãci atunci când mã gândeam la asta mã simþeam mai eliberatã, nu mã mai durea aºa tare. Poate cândva voi regreta ceea ce am de gând sã fac. Dar acum tot ce vreau e sã-l fac sã sufere aºa cum sufãr ºi eu.
Mã aflu într-o salã de vizite la penitenciarul din Dinsdale. Pe uºã intrã Dave, omul pe care îl urãsc cel mai mult, însoþit de doi gardieni care îl aºazã pe scaunul din faþa mea.
Ridic receptorul ºi el îl ridicã pe cel din partea cealaltã a sticlei securizate.
"-Vai, Emma! Nu mã aºteptam sã te vãd aici. Þi-a fost dor de mine?"
Eu stãteam cu receptorul la ureche ºi nu ziceam nimic.
"-Ce te aduce în umila mea locuinþã?" zice el ºi apoi zâmbeºte. "Cred cã ai venit sã-mi spui de ce nu m-ai dat în gât. M-aº fi aºteptat la asta. Doar m-ai vãzut. Dar nu mã aºteptam ca poliþia sã nu descopere chiar nimic. Trebuie sã recunoºti cã incendiul a fost o iedee de geniu, intuiþie de maestru."
Am privit în continuare nemiºcatã cum se bucura cã mama a murit.
"-Ai venit cumva sã mã vezi cum stau aici ca un câine? Stai liniºtitã, în câteva luni voi evada iar ºi tu vei fi alãturi de draga ta mamã iar eu ºi Samantha vom trãi fericiþi pânã la adânci bãtrâneþi fãrã vreo curvã nenorocitã care sã vrea sã mã despartã de fetiþa mea." zice el ridicându-se în picioare ºi þipând la mine de pe partea cealaltã a geamului.
În tot acest timp eu am stat fãrã sã miºc vreun muºchi ºi m-am uitat la el ºi la felul cum îºi spunea discursul.
Dupã ce a terminat am început sã zâmbesc. Era un gest nebunesc din partea mea. Îmi era fricã pânã în mãduva oaselor. Mã simþeam foarte incomod în mijlocul unei închisori vorbind cu un psihopat. Dar aveam un zâmbet bolnav pe faþã ºi priveam drept în ochii nenorocitului care i-a fãcut felul mamei. Era foarte uimit când a vãzut cã stãteam ºi mã uitam la el fãrã sã scot nicio vorbã. Timp de câteva secunde i-am acordat privirea mea cea mai plinã de urã. El s-a plictisit repede ºi a început sã se uite în jurul meu la ceilalþi oameni care au venit sã-i viziteze pe deþinuþii ãºtia infecþi. Un bãrbat burtos ºi libidinos cu chelie vorbea cu un altul ºi mai scârbos ºi libidinos. O femeie grasã cu pãrul încâlcit ºi slinos se certa cu un bãrbat de culoare care pãrea bolnav ºi un bãrbat înalt, îmbrãcat în costum care nu vorbea cu nimeni. Stãtea pur ºi simplu în apropierea mea pe un scaun ºi aºtepta.
Nici cinci minute din sfertul de orã pe care îl am la dispoziþie nu s-au scurs, dar am hotãrât sã îmi încep discursul. Nu eram sigurã de ceea ce urma sã zic dar...
"-Ai terminat?" am întrebat cu o rãcealã care ar putea îngheþa un ocean întreg.
"-Te ascult!" a rãspuns el într-un fel aºa de nepãsãtor încât mã scotea din minþi.
"-Ai face bine sã mã asculþi, cã nu zic asta de douã ori."
El a început sã râdã ºi sã mã sfideze. Dacã credea cã rolul ãsta de fatã durã nu era de mine m-am hotãrât sã-i demonstrez cu adevãrat cine sunt ºi de ce sunt în stare.
"-În primul rând, nu te-am dat în gât pentru cã încã douãzeci de ani în cocina asta nu e o pedeapsã suficientã pentru un gunoi ca tine. Tu meriþi sã te târãºti în genunchi în faþa mea cerând îndurare." Din momentul ãla nu m-am mai putut controla. Nici nu aº fi putut sã îmi imaginez cã va putea urma ceea ce a urmat.
Dave a început sã râdã ca ºi cum nu m-ar fi crezut în stare de nimic. Asta mi-a fãcut sângele sã clocoteascã în vene.
"-Râzi cât mai poþi! Dar cine râde la urmã râde mai bine. Ascultã-mã! O sã rãmâi la fel de singur cum am rãmas ºi eu. Vãd, dupã dragostea imensã care i-o porþi lui Sammy, cã þii foarte mult la familie. Ei bine, ia-þi adio. Sã vedem acum cine râde la urmã. ªi nu vei putea face nimic pentru a mã împiedica sã vânez ºi sã omor fiecare membru al familiei tale dragi ºi unite. ªi ºtii care e partea cea mai bunã? Cã tu nu vei putea sã mã opreºti pentru cã eºti închis în vãgãuna asta."
Imediat ce am pomenit de familia lui, i-a cãzut faþa. Eram sigurã cã el nu mã crede în stare, dar a înnebunit la gândul cã ceva li s-ar putea întâmpla oamenilor cãrãra le curgea prin vene acelaºi sânge împuþit ca ºi al lui.
Se pare cã ameninþãrile mele au avut efectul dorit. Se putea vedea clar pe faþa lui cã e speriat. Dar eram sigurã. Asta urmeazã sã fac. Dorinþa mea de rãzbunare era mult mai mare decât mila pe care o aveam. Abia aºteptam sã-i înjunghii pe la spate pe toþi cei pe care Dave îi iubeºte.
"-Tu? Sã faci aºa ceva?" zise el batjocoritor când se trezi din ºoc.
"-Priveºte-mã!" i-am rãspuns eu ridicându-mã de pe scaun ºi plecând.
Atunci el a încercat sã spargã sticla cu scaunul dar doi poliþiºti erau chiar în spatele lui.
Am ieºit rapid din penitenciar ºi am urcat în taxi-ul care mã aºtepta în faþã.


Cum va-m promis uitati si nextul
sper sa va placa si daca gasiti vro greseala sa stiti ca e vina soramii ca ea a scris la comp [pun pariu ca ma bate daca vede ca am scris asta ]

Sophi
ai pus si aici next

Quote:De fiecare datã când are ocazia Samantha mã întreba unde este mama. Mã durea rãu cã nu pot sã-i spun adevãrul. De fiecare datã îi rãspundeam cã Doamne-Doamne avea nevoie de un înger aºa cã a luat-o pe mama.

ce tare a fost faza asta

Quote:Dave este tatãl lui Sammy.

stiam eu

Quote:"-Ai venit cumva sã mã vezi cum stau aici ca un câine? Stai liniºtitã, în câteva luni voi evada iar ºi tu vei fi alãturi de draga ta mamã iar eu ºi Samantha vom trãi fericiþi pânã la adânci bãtrâneþi fãrã vreo curvã nenorocitã care sã vrea sã mã despartã de fetiþa mea."

"curva nenorocita" o.O si el ce e, un taran idiot si criminal nu?

Quote:ªi nu vei putea face nimic pentru a mã împiedica sã vânez ºi sã omor fiecare membru al familiei tale dragi ºi unite.

wow imi place de ea

mi'a placut capitolul asta si Al, felicitari si tie
next \m/

Ai pus next

Quote:"-Râzi cât mai poþi! Dar cine râde la urmã râde mai bine. Ascultã-mã! O sã rãmâi la fel de singur cum am rãmas ºi eu. Vãd, dupã dragostea imensã care i-o porþi lui Sammy, cã þii foarte mult la familie. Ei bine, ia-þi adio. Sã vedem acum cine râde la urmã. ªi nu vei putea face nimic pentru a mã împiedica sã vânez ºi sã omor fiecare membru al familiei tale dragi ºi unite. ªi ºtii care e partea cea mai bunã? Cã tu nu vei putea sã mã opreºti pentru cã eºti închis în vãgãuna asta."
Imediat ce am pomenit de familia lui, i-a cãzut faþa. Eram sigurã cã el nu mã crede în stare, dar a înnebunit la gândul cã ceva li s-ar putea întâmpla oamenilor cãrãra le curgea prin vene acelaºi sânge împuþit ca ºi al lui.

Omfg , deci iubesc scena asta. Emma e prea...bestiala si rea

Deci e super capitolul , si multumiri lui Al care l-a scris ><

Capitol nou exact la timp nu ca la celelalte ficuri si acum urmeaza comm'ul mai mult sau mai putin kilometric

Sophia Mason Wrote:Am stat pânã acum la bunica ºi la toþi fraþii ºi surorile mamei.

Famelie mare

Quote: Dar nicãieri nu ne era bine.

Renumeratie mica..
E criza ce Dumnezeu

Quote: Doamne-Doamne avea nevoie de un înger aºa cã a luat-o pe mama.

Asta imi aminteste de cineva tot un inger

Quote: ªtiu exact cine a fãcut asta ºi va plãti cu vârf ºi îndesat.

Ca sa o citez pe Bella sau pe Blair Waldorf "The bitch is back"

Quote: Dar acum tot ce vreau e sã-l fac sã sufere aºa cum sufãr ºi eu.

You're meeeaan nu'i frumos te zic lu' Mami

Quote:fãrã vreo curvã nenorocitã care sã vrea sã mã despartã de fetiþa mea

nu pot sa cred ca degetelele mele au scris asta si tot ce urmeaza dupa

Quote:În tot acest timp eu am stat fãrã sã miºc vreun muºchi ºi m-am uitat la el ºi la felul cum îºi spunea discursul.
Dupã ce a terminat am început sã zâmbesc. Era un gest nebunesc din partea mea. Îmi era fricã pânã în mãduva oaselor. Mã simþeam foarte incomod în mijlocul unei închisori vorbind cu un psihopat. Dar aveam un zâmbet bolnav pe faþã ºi priveam drept în ochii nenorocitului care i-a fãcut felul mamei.

Imi place mult atidudinea Emmei imi place ca il sfideaza si imi aminteste cum jucam eu "Minti" la cacealma oricum, tehinca asta e cea mai buna in situatia ei, dar si cea mai periculoasa

Quote: încã douãzeci de ani în cocina asta nu e o pedeapsã suficientã pentru un gunoi ca tine.

Repet, nu imi vine sa cred ca eu sunt cea care am scris asta adica, din caiet in calculator, sa nu se inteleaga gresit, cuvintele ii apartin Sophiei...defapt Emmei wtv

Quote:"-Priveºte-mã!"

Watch me! In yout face! Sucker

deci, foarte tare capitolul, abia il astept pe urmatorul, sambata viitoare
Next

Omg
Deci capitolul asta e bestial .
Felicitari , Sophie .
Ficul tau e printre cele mai interesante de pe forum

Quote:Ca sa o citez pe Bella sau pe Blair Waldorf "The bitch is back"

Dap , Alice

The bitch is back

Eram în taxi ºi aºteptam sã ajung mai repede acasã la bunica. Drumul pânã acolo, de la penitenciar, dureazã vreo douã ore, plus cele douã ore la venire, plus cele zece minute petrecute înãuntru, cred cã îi datorez omului ãsta vreo 200 de dolari. Nu am niciun ban la mine. O sã-l plãtesc când ajung acasã.
Trecuse jumãtate de orã de când am plecat din locul ãla oribil ºi infect. Încã îmi clocotea sângele în vene. Poate Dave va spune totul ºi mã vor aresta înainte sã apuc sã fac ceva. Dar nu prea cred cã va face asta. Dupã el, eu nu sunt în stare sã omor nicio muscã.
"-Puteþi sã daþi muzica mai încet vã rog!"
"-Ce pãpuºã, nu-þi place muzica tare?" rãspunde libidinosul ãsta de taximetrist. M-am uitat urât la el ºi am încercat sã ignor faptul cã a dat muzica ºi mai tare privindu-mi reflexia în oglinda retrovizoare. Eram tot eu. Acelaºi pãr ºaten, aceiaºi faþã albã ºi pistruiatã. Chiar dacã toate astea erau la fel, ochii erau diferiþi. Se putea citi în ei dorinþa de rãzbunare. Aveau în ei o strãlucire ciudatã pe care nu o mai vãzusem înainte. Pupilele dilatate, înconjurate de un inel verde smarald începeau sã-mi dea fiori. Eram tot eu, dar eram diferitã. Eram mai maturã, mai neîncrezãtoare, mai puþin inocentã, mai tristã.
Am încetcat sã-mi mai privesc reflexia în oglindã cãci atenþia mi-a fost atrasã de altceva. În spatele taxiului era o maºinã de teren mare ºi neagrã. La volan era tipul în costum din sala de vizite. M-am speriat. Poate e o coincidenþã. Dar mergem pe autostradã ºi taximetristul ãsta se miºcã cât de încet poate ca sã scoatã mai mulþi bani de la mine. A avut un milion de ocazii sã îl depãºeascã dar stã pur ºi simplu în spatele taxiului ãsta care se miºcã ca un melc.
Ne urmãrea? Dar oare de ce? Era foarte aproape de mine în sala de vizite. Poate a auzit ce am zis.
Trebua sã mã asigur cã într-adevãr mã urmãreºte sau doar dacã are acelaºi drum.
"-Puteþi vã rog sã faceþi un ocol pe acolo?" l-am întrebat eu pe omul de la volan.
"-Sunt banii tãi, pãpuºo. Dacã vrei, te duc ºi în Hawaii."
A întors brusc la dreapta ºi a luat-o pe un drum lãturalnic care duce cine ºtie unde. M-am uitat în spate ºi am vãzut cã jeep-ul a schimbat ºi el direcþia ºi mã urmãrea în continuare. Dar poate era tot o coincidenþã.
"-Vã rog, când aveþi ocazia, sã intraþi din nou pe autostrada."
"-Pãpuºã, nu prea ºtiu ce e în capul tãu. M-ai pus sã o iau pe aici ºi acum mã rogi sã mã întorc iar?"
"-Tu ai zis-o, eu plãtesc. Aºa cã taci din gurã ºi fã ce-þi zic."
Taximetristul a ridicat din umeri ofensat, ºi a întors la stânga. Am ieºit din nou pe autostradã ºi apoi m-am uitat rapid în spate. Nu era nici urmã de maºina neagrã. Mi-am fãcur prea multe iluzii. Cum puteam sã cred cã eu sunt aºa de interesantã încât sã mã urmãreascã cineva.
Restul drumului a mers fãrã peripeþii. Aºa am avut timp sã mã gândesc la ce vroiam sã fac. Nu ºtiam în ce mã bag. Nici mãcar nu-i cunoºteam familia. Nu ºtiu ce fel de oameni sunt. Ceva rãu se poate întâmpla. Dacã familia lui e plinã de mafioþi sau dacã sunt oameni periculosi? Nu-mi era fricã de oameni periculoºi. Eu sunt destul de micã pentru vârsta mea. Asta mã face destul de alunecoasã. De asemenea, am fãcut doi ani karate ºi trei ani parkour. ªi deºi eu nu prea mã consider frumoasã, nu pot sã merg pe stradã fãrã ca mãcar zece bãieþi sã întoarcã capul dupã mine. Eu consider chestiile astea avantaje. Sigur îmi vor fi de ajutor.
Mai e o problemã. Eu vreau sã omor cu sânge rece o familie întreagã ºi este un aspect la care nu m-am gândit: poliþia sigur îºi va bãga coada în toatã povestea ºi trebuie sã fac ceva sã scap de asta. Bunicul meu din partea mamei a fost agent FBI. Înainte de a muri într-un schimb de focuri, stãtea la noi ºi avea un atelier secret la subsolul vechii noastre case. Specializarea lui era psiholog criminalist. Dintr-un simplu interviu el îºi putea da seama dacã un suspect are ceva de ascuns doar observând gesturile lui. Dupã ce a murit ºi noi am început sã ne mutãm eu am studiat dosarele lui ºi ºtiu absolut toate greºelile care îi pot da de gol pe criminali. Sunt sigurã cã el nu s-ar supãra dacã le folosesc pentru a face tocmai ce el încerca sã descopere. În plus sunt sigurã cã dacã el ar fi trãit, ar fi fãcut exact acelaºi lucru pe care vreau ºi eu sã-l fac acum.
Mii de planuri încep sã se înfiripe în mintea mea meschinã. Primul lucru pe care trebuie sã îl fac este sã mã interesez despre familia lui. Sã fac puþine cercetãri ca sã vãd câþi membri are, unde este. Apoi trebuie sã vãd cum sã fac ca sã îi omor pe toþi. ªtiu cã nu o sã fie uºor, dar o s-o fac din rãzbunare. Mã încântã gândul cã Dave va suferi la fel de mult ca ºi mine.
Mai e puþin pânã ajung acasã. Abia aºtept sã o vãd pe Sammy. Când am plecat eu, ea încã dormea. Sora mea era tot ce mi-a mai rãmas pe lume ºi mã doare sufletul cã va trebui sã plec ºi sã o las la bunica. Sincer, mi-ar plãcea s-o iau cu mine, dar nu pot s-o bag în toatã povestea asta. ªtiu cã îi va fi greu fãrã mine, dar pentru cã singura persoanã pe care o iubesc ºi de care îmi pasã cu adevãrat, trebuie sã fac asta. Oricum, e micã ºi va uita de mine curând.
Ne apropiem de oraº ºi strãzile sunt din ce în ce mai aglomerate. Abia aºtept sã ajung acasã. Teoretic, nici acolo nu e casa mea, ºi bunica ne þine mai mult din milã.
"-Unde te las, pãpuºã? De unde te-am luat?"
Începea sã mã dispere taximetristul ãsta. Dacã îmi mai spune încã o datã "pãpuºã" o sã-l adaug ºi pe el pe lista mea.
"-Da!" am mârâit eu printre dinþi ºi apoi m-am uitat pe geam încercând sã-mi distrag atenþia. Nu mai vizitasem oraºul ãsta de când aveam zece ani. Atunci am început sã ne mutãm. ªi am pierdut rândul oraºelor ºi satelor în care am stat.
În sfârºit am ajuns. I-am zis ºoferului sã mã aºtepte sã-i aduc banii. Trebuie sã-i dau 234 de dolari. Jaf la drumul mare.
Mã grãbesc sã iau banii. În mijlocul sufrageriei, Samantha stãtea ºi se juca.
"-Unde-i buni?" o întreb eu.
"-Nu ºtiu." zice ea ridicând din umeri ºi continuând sã ofere ceai pãpuºilor.
Babã nenorocitã, sigur s-a dus iar sã joace bridge cu celelalte babe din cartier ºi a lãsat-o singurã. Am luat gentuþa în care aveam banii ºi am deschis uºa pentru a ieºi afarã. Dar taxiul nu mai era nicãieri. În faþa casei era jeep-ul negru ºi bãrbatul în costum se îndrepta pe alee, spre intrare. I-am trântit uºa în faþã ºi m-am dus în sufragerie.
"-Sammy, du-te repede sus ºi stai acolo."
"-De ce?" a întrebat ea inocentã.
"-Du-te ºi ascunde-te! Eu o sã vin sã te caut mai târziu. Ascunde-te bine!"
ªtiam cã ascunzãtoarea ei preferatã era în lada cu haine vechi ale bunicii, era aproape imposibil ca cineva sã o gãseascã acolo.
Bãrbatul a dat buzna în casã, eu am fugit imediat în bucãtãrie ºi am luat un cuþit.
"-Ce vrei de la mine?" am þipat eu.
"-Vreau sã discutãm afaceri!"
"-Ce fel de afaceri?" am reuºit eu sã întreb.
Dar bãrbatul nu a mai rãspuns. M-a lovit peste mânã ºi mi-a cãzut cuþitul, apoi m-a apucat de ambele mâini. Am încercat sã mã eliberez. Degeaba. El m-a prins în braþe. Eram speriatã. Nu ºtiam sã fac. Singurul lucru care îmi venea în minte era sã lovesc la nimerealã în stânga ºi în dreapta. Am reuþit sã-l lovesc în picior ºi mi-a dat drumul. Am urcat rapid scãrile ºi am luat-o se Sammy. L-am auzit pe omul ãla urcând aºa cã singura mea soluþie era sã cobor. ªi pe unde sã fac ieºirea într-un mod sofisticat dacã nu pe geam.
"-De ce sãrim?" întrebã speriatã Sammy.
"-Nu-þi face griji!" am strigat eu ºi m-am aruncat în gol.
Totuºi, toate încercãrile mele au fost în zadar. Din maºina tipului au mai ieºit douã matahale care m-au prins pe mine ºi pe sora mea imediat cum am început sã fugim. Ne-au urcat cu forþa în maºina lor ºi bãrbatul în costum s-a urcat la volan.
"-Nu-þi face griji!" zise el uitându-se la mine în oglinda retrovizoare. "Nu vreau decât sã discutãm afaceri."


multumesc mult pentru comentarii
sper sa va placa urmatorul capitol..... mie una nu prea imi place pentru ca nu se intampla nimic spectaculos, e mai mult un capitol de trecere de la o idee la alta si a iesit cum a iesit
inca odata ii multumesc mult lui Aly pentru ca a scris la calculator si sper sa nu fie nici o greseala

What? I loooove it
Ador firea ei la nebunie , cum deja a facut cercetari , etc.
Interesant e faptul ca bunicul ei e un fost psiholog criminalist

Quote:Pupilele dilatate, înconjurate de un inel verde smarald începeau sã-mi dea fiori. Eram tot eu, dar eram diferitã.

Imi si imaginez Randurile astea m-a facut sa ma gandesc la mine , pentru ca eu am ochii verzi

Quote:De asemenea, am fãcut doi ani karate ºi trei ani parkour. ªi deºi eu nu prea mã consider frumoasã, nu pot sã merg pe stradã fãrã ca mãcar zece bãieþi sã întoarcã capul dupã mine. Eu consider chestiile astea avantaje. Sigur îmi vor fi de ajutor.

Femme fatale
Si cum nu se intampla nimic spectaculos? E destula actiune incat sa ne placa

P.s: Ma enerveaza taximetristul care tot zice "papusa"