Darkmark RPG Forum / Lumea Vrăjitoriei / Spitalul Sf. Mungo

1 2 Next »

/ scream as loud as you can

Scream as loud as you can
-India && Sasha-

• Ce i se intamplase? Asta fu prima intrebare pe care si-o puse cand deschise ochii. Se uita in jur si constata uimita ca nimic nu ii era cunoscut. Se afla intr-o camera de spital, dar nu isi inchipuia de ce. Nu avea nici cea mai mica idee de ce purta camasa aia alba, ingrozitoare. Nu era nimeni in salonul ei, si se ridica incet, parca vrand sa nu o auda cineva. Isi schimba repede hainele cu cele pe care le gasise langa ea, hainele cu care venise, sau mai bine zis, fusese adusa de acasa. Nu isi amintea cand le purtase, dar vagi scene ii veneau in minte. Oare cand mai purtase bluza crem, si jeansii negri? Chiar nu isi putea aduce aminte.
  La capul patului, pe o masuta-noptiera se afla raportul bolilor ei, sau ce Dumnezeu o fi fost. Il rasfoi incet, vazand cu uimire ca avusese o 'cadere nervoasa'. La naiba! Oare de ce? Amintirea cazu ca un sac de cartofi. Bunica ei. Murise. Durerea nu mai reveni, insa simti un gol enervant in inima. Bunica care nu ii aratase niciodata ca o iubise, dar care poate ca a tinut la ea, pe cand ea, India, o iubise, suprinzator, dar o iubise. Ofta cu regret si se indrepta spre usa, deschizand-o si iesind afara, pe culoarul gol. Nu era nimeni. Incepu sa mearga, indreptandu-se spre un coridor oarecare, iar la colt, se ciocni de cineva.

In ultimul timp era destul de obosit, poate chiar prea extenuat decat ar fi fost normal sa fie un barbat la varsta sa, insa se pare ca incalcarea dorintelor fizice au consecintele lor si asta ii displacea enorm.. devenise o obisnuinta sa doarma cel mult trei ore noaptea, sa scrie toata ziua si sa citeasca in acelasi timp si cartile care le cumpara din ce in ce mai des decat alcoolul..trecuse mult timp de cand intalnise o fata, o fata care il inspira in scrierile sale, pe care o visase de cateva ori si incepu sa-i fie frica de acele visuri. Durerea ingrozitoare care se raspandea de la ochi spre tot restul corpului era din ce in ce mai insuportabila, vedea totul ca prin ceata si apoi...intuneric..Cand se intoarse vindevatorul in cabinetul sau il descoperi intins pe jos iar un mic firicel de sange firbinte era vizibil la capul sau, ii sangerase urechea dreapta, probabil era efectul loviturii puternice cu suprafata dura. Isi reveni imediat ce potiunea vindecatorului ii atinse buzele. Era stabilit, avea o problema cu insomnia si oboseala excesiva, nu era grav, insa avea nevoie de momente de liniste profunda. Iesi din birou, aceste invartindu-se odata cu capul sau. Se plimbase ceva timp prin holurile spitalului pana cand il izbise cineva.."Uite pe unde mergi!" Striga el cu un ton dur si rece.

• Cazatura o zdruncina putin, si isi pierdu pentru o clipa echilibrul, dar isi reveni si reusi sa nu cada. Vocea dura care-i strigase sa se uite pe unde merge ii zdruncina linistea care se asternuse peste ea pentru cateva secunde. Inima incepu sa-i bata nebuneste, respiratia i se accelera si vechi rani se deschisera. Nu ridica capul, si si-l scutura discret, in asa fel incat sa-i acopere fata, si trecu mai departe, spunand, cu o voce intentionat ragusita, pentru a nu fi recunoscuta : "Imi cer scuze". Aceasta ciocnire de cel pe care inca il mai purta in inima si amintirile ei, si care nu vroia sa iasa din gandurile ei aiurite, o durea. Oare cat trecuse de la intalnirea lor? Incepu sa-si aminteasca, si pe masura ce isi aducea aminte tot ce i se intamplase in aceste 3 luni, se simtea din ce in ce mai rusinata. Imediat dupa acea zi plina, in care intalnirea fatala cu Sasha avu loc, starea ei de tristete si nefericire se accentua. Nu isi dadea seama de ce, pana la urma nu-l cunostea mai deloc. Intrerupse repetitiile de balet, iar 3 luni fara antrenament in lumea baletului insemna dezastru. Inainte ca bunica ei sa moara, se reapucase de dans, dar moartea ei o dobori de tot. De asta se afla in spital. Isi mai aduse aminte ca descoperise ca Sasha era scriitor, si dragostea ei infatila si prosteasca crescu, ridicandu-l in ochii ei, mai ales ca si ea avea uneori incercari literare, dar nesiguranta o impiedica sa publice macar o carte din cele 3 scrise pana acum. Devorase tot ce scrisese Sasha, pana cand isi dadu seama ca trebuie sa se trezeasca si sa isi traiasca viata. Insa nu reusise...

Vocea fetei ii amintea vag de cineva, insa nu se obosi sa-si aduca aminte cine, defapt nici nu-l interesa prea mult. Ridica din sprancene uimit de cele auzite, ii trezea antipatie momentele cand persoanele isi tot cer scuze de la el, si inca pe toane de parca ar fi fost el culpabil de accident. Desigur prima reactie la cuvintele ei ar fi fost sa-i lateasca fata cu o palma, sau mai bine zis un pumn..insa...era o fata, iar el nu se comporta asa cu domnisoarele. O apuca strans de incheietura mainii oprind-o in loc si lipind-o imediat de corpul sau.."Ar trebui sa stii ca nu accept astfel de scuze...nu ai vrea sa o spui inca o data...si din inima?" Ii sopti el la ureche indepartandu-i suvitele de par care ii veneau peste fata, apoi ii ridica chipul usor spre el. Holba ochii, iar expresia rautacioasa a fetei ii pieri in secunda urmatoare. "Tu?...nu-mi spune ca in sfarsit ai hotarit sa consulti un psihiatru.." Ii zise al afisand un zambet mai mult decat respingator si rautacios, insa nu o elibere din bratele sale.

• India se stramba. Si nu pentru ca avea chef, ci pentru ca ii venea sa-l pocneasca. Oare ii fusese asa de greu sa plece, si sa nu-i pese de scuze, scuze pe care le arunci din bun simt, si...Nu mai conta. Nu se stradui sa-si ascunda furia si durerea de pe chip, si nici nu dorea acest lucru. " Nu cumva tu ai nevoie de un control psihiatric? ", ii spuse ea, cu inima inca 'fugind' de groaza. Oare ce s-ar fi intamplat daca nu ar fi dat peste el azi? Dar nu mai are rost sa intrebi ce s-ar fi intamplat daca nu s-ar fi intamplat. Nu poti evita anumite lucruri, iar India chiar si-ar fi dorit sa evite asta, dar nu putea. Ochii ei mari si caprui erau goi, goliti de orice expresie. Se enerva iar cand isi aduse aminte de ce i se intamplase si ii striga furioasa: " Esti un dobitoc! Tu esti de vina pentru tot ce mi s-a intamplat!", si se smulse cu putere din stransoarea lui. Fara sa-si dea seama, niste afise de pe pereti incepura sa se sfasie, si de sub ele incepu sa curga niste picaturi rosii, ca de sange. Ingrozita, India isi duse mainile la cap si striga cat putu de tare "Incetati! Inceteaza! Fa-le sa inceteze", dupa care cazu epuizata pe jos. Dupa cateva minute, deschise ochii, linistita, iar peretii isi aveau afisele, curate, ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat. Vrajitoarea sa ridica in fund, calma, si ii spuse. "Sa nu ma crezi nebuna. Doar am trecut prin niste intamplari care mi-au atatat nervii. S-au strans, si acum au izbucnit.. Ofta, si se uita cu groaza la Sasha.

Dobitoc?..nu era o noutate, putea sa recunoasca si singur acel lucru insa ca el fusese vinovat de tot ce i se intaplase ei..aici se insela, era imosibil, deoarece nu el intrase in viata ei ci ea in a lui..defapt..daca statea sa-si aduca aminte bine prima lor intalniere si tot ce facusera ei in tot acel timp..impreuna atunci nu mai era foarte clar cine intrase in viata celuilalt..insa conta? se pare ca pentru ea conta altfel nu si-ar fi iesit din minti in felul acela. Oare era el culpabil de tot ce se intamplase..oare chiar facea din nu pe cei din jur sa simta acea durere..durere sufleteasca care ii mistuie..insa de ce ar simti India o astfel de senzatie? ceva ii scapase din vedere, si anume faptul...da..atunci cand ea ii spusese acele minciunele gogonate precum i-ar placea de el, nu a crezut acel lucru atunci si nici nu o sa-l creada vreo data. Se incrunta usor cand o zari tipand prin hol, dar nici ca s-ar fi observat vreo reactie din partea lui..de parca era perfect normal sa o vada zbatandu-se asa. Se uita in jur..nu zari nimic..nu auzi nimic..ce sa inceteze? Rasufla usor..ceva ii spunea sa o cuprinda in bratele sale..sa o linisteasca..sa o faca sa-si revina..sa o vada din nou zambind asa cum radea la prima lor intalnire, insa..nu o facea, era prea mandru si incapatinat, si in nici un caz nu va lasa pe cineva sa-i intre in suflet, in nici un caz.
"Bine ca te-ai linistit...incepeam sa cred ca nu voi auzi pana la sfarsit niste scuze normale de la tine." Zise el si afisa o expresie a fete destul de indiferenta si dura. "Hm..acum nu ma mir ca te vad la spital..cine te-a bagat aici? parintii?" Mereu si-a urat parintii sai din simplul fapt ca erau prea binevoitori..ii dadeau de toate, insa el tot nu era multumit, il tineau mereu acasa ca pe o papusa...oare de ce-si mai amintea acum de ei? nu meritau efortul...insa India...India merita mai mult decat un efort, dar nu voia...acea dorinta era stopata de altceva..de sadism. Inchise strans ochii in asteptarea unui raspuns sau alte batjocore in adresa lui..

• Rasuflarea Indiei se accelara iar. Isi aminti de parintii ei, pe care ii pierduse unul cate unul, ramanand singura.
  "Daca ma crezi, nici eu nu stiu cum am ajuns aici. Parintii mei au murit", spuse ea calmandu-se, ca si cum ar fi spus ca afara ploua. De cand ii pierduse, invatase sa se controleze si sa nu mai existe durere cand se gandea la ei. Se uita la el insistent, apoi isi muta cu greu privirea. Se ridica, clatindandu-se, apoi dadu sa se apropie de el, insa ceva o opri. Ceva ca gheata ii atingea pielea, facand-o sa se zbarleasca ca a unei gaini. Se infiora cand isi dadu seama ce era ceea ce ii provoca acea stare de frig, ca si cum ar fi fost la polul Nord, si de malefica intristare.
  "Dementori", sopti India aproape impreceptibil, si se uita imprejur.
  Haide, fata, aduna-te!, isi sopti siesi.
  Cum nu avea bagheta la ea, si nevrand sa fie 'domnita care trebuie salvata', si stiind ca Sasha o sa se enerveze la culme pe ea, chiar si asa, reusi sa ia bagheta acestuia, soptind spre umbra cu roba neagra care se apropia:
  "Expecto Patronus!". Si imediat, lupul argintiu tasni din capatul acesteia, indreptandu-se spre Dementor, in cateva clipe terminand cu el. Ofta usurata, si se uita la Sasha triumfatoare, cu un zambet siret pe buze. "Daca-ti vrei bagheta inapoi, vin-o si ia-o!", spuse ea jucausa si incepu sa se indeparteze.
  Asa e, India revenise...

Simti cum ii ingheata pana si cea mai mica particica din oasele sale, fiecare muschi care i le acoperea..buzele i se facura de un vinetiu evidentiat iar rasuflarea ii era mai grea decat ar fi fost normal. Recunoscu acea senzatie imediat, insa nu avea de gand sa faca ceva, nu avea de gand sa o faca pe salvatorul. Zambi cand isi simti bagheta alunecand din buzunar si nu facuse absolut nimic sa o opreasca, urmari atent cu fetita alunga dementorul care defapt.."Esti constienta ca era un bong?" Zise el ridicand sceptic o spranceana si uitandu-se smecher la ea. Ori ii era frica de dementori ori celui care ii daduse drumul bongului ii era teama...asta nu stia, insa voia sa stie de ce ii este frica Indiei. "Ia spune-mi...nu te-a invatat nimeni sa fii politicoasa?" spuse el luandu-se dupa ea. Nu trebuia sa-i aduca aminte ca era innebunit daca cineva ii lua lucrurile, iar India o facuse de mai multe ori, desigur ar fi putut el sa-i dea o lectie binemeritata de comportament adecvat insa ar fi fost prea de tot, si nici nu ar functiona, cu personalitatea ei.. "Am avut dreptate cand am spus ca esti o pustoaica...cand o sa te maturizezi" Striga el apoape amuzat de cat de flexibila si usoara era India incat nu o putea prinde. Isi miji ochii si vazu o ceata densa apoi podeaua, care ii fusese sub picioare cu cateva clipe in urma. Moment nepotrivit pentru o noua criza..isi duse mana la ureche si simti lichidul rosu care se scursese din ea.."La naiba." Sopti el incercand sa se ridice, insa durerea de cap nu-i permitea acel lucru..uitase de India, uitase de tot, voia doar sa-i treaca capul..voia sa-si revina..

• India zambi cand o facuse imatura, pentru ca pana la urma era adevarat. Nu stia mai nimic despre viata, era doar o vrajitoare pusa pe sotii. Insa Sasha cazuse, si India isi dadu seama ca nu era bine. Se indrepta spre el, uitand de mica ei gluma de mai devreme, si aplecandu-se, se uita serioasa la el. Scoase bagheta lui din buzunar, si se concentra, cu aceasta pusa peste capul barbatului. Incepu sa sopteasca niste cuvinte intr-o limba ciudata, cel mai probabil norvegiana, sau ceva. De la un timp isi daduse seama ca incepuse sa stie multe blesteme si vraji ale nordicilor, insa ii erau foarte folositoare. Cand termina de spus vraja, deschise ochii si se uita la Sasha, sperand ca vraja ei pentru durere sa fi functionat. Era a doua oara cand o facea, si spera sa fie si a doua oara cand ii reusea.
  "Te simti bine?", intreba cu ingrijorare in ochii mari si caprui, vazand cum incepe sa-si revina.

Amintiri, multe amintiri i se scurgeau in minte de parca ar fi fost un vas de acumulare a acestora. Oare asa arata sfarsitul? Inchise ochii gandindu-se la nimic..nimic nu ii venea in creier..doar intuneric si o voce indepartata, vocea Indiei. Zgomote, tipete, soapte...liniste. Inspira adanc, sufocandu-se pentru cateva clipe cu propriul sau aer, ei expira usor simtind ca..nu simte nimic. Durerea ingrozitoare...nu mai era. Se ridica brusc atintindu-si privirea asupra fetei. Facu cativa pasi in urma indepartanu-se de ea..pe fata fiindu-i intiparita o expresie dura si rece..total opusul celei anterioare. "Nu te mai atinge de mine.." Zise el rautacios avand chipulincruntat..il facuse sa se mimta bine, din nou...poate nu era un lucru rau, desigur ca nu era o crima insa problema era ca el nu voia sa se simta bine...cel putin cu ajutorul din partea cuiva. "Esti un copil.." Trebuia sa-si alunge orice idee nebuneasca ca ar putea prieteni cu ea, sau ceva mai mult..isi aduse aminte acele cuvinte...erau complet absurde, aiurea sa presupui ca iti place de cineva, trebuie sa stii, dar nu sa crezi..iar el..el nu stia daca poate sa faca ceva in legatura cu asta...ii ramase dator, insa ce putea el sa dea? nimic...poate doar probleme. "Pastreaza bagheta...imi iau alta."