Darkmark RPG Forum / Lumea Vrăjitoriei / Padurea lui Dean
« Previous 1 2 3 4 5
/ Sympathy for the devil

**Bell Evans** · 11 Jan 2011, 21:50

OOC: Doar eu si Rosalie

Durere..lacrimi..suferinta..cineva spunea ca timpul ajuta la vindecarea ranilor, ca face ca teama si groaza de singuratate sa devina mai subtile, chiar sa dispara..in cazul Bellei, era total diferit. Cu fiecare clipa care trecea de cand aflase de evadarea de la Azkaban, sufletul ii devenea si mai greu, tarand'o in mrejele tensiunii si furiei.

Tranti ziarul pe masuta de calatorie si arunca un zambet ironic chipului schimonosit al celor doi vrajitori. Charles Lestrange si Tom Porrin apareau pe prima pagina a Profetului, cu un titlu imens Evadare in masa din Azkaban - Aurorii sunt in alerta, iar Dementori mai furiosi ca niciodata au fost pusi in libertate! Cum reusisera sa evadeze? Inchisoarea vrajitorilor era cea mai puternica, pazita de cei mai crunti paznici. De ce Dementori nu ii impiedicasera sa fuga?

Bell se ridica de pe micul scaunel si isi privi familia; fratele ei Nate dormea in bratele mamei, iar Rose era la catiova pasi mai departe de el, langa tatal sau. Cercetasa isi abitnu un ultim oftat, dupa care iesi din cort. Trebuia sa faca ceva..trebuia sa se razbune ea, daca cei de sus nu erau in stare.

Isi aminti momentul cand distrusese Horcrux'ul. Iar curajul o napadi din toate partile. Se intoarse in cort, si incepu sa scrie o scrisoare. Stia de cine avea nevoie..stia ca numele Porrin este cosmarul unei persoane dragi. Iar Rosalie avea sa o ajute. Asa ca ii scrise, si o chema sa vina in Padurea lui Dean; trimise bufnita, si nerabdatoare, se aseza la radacina unui copac. Soarele abia rasarea de dupa un colnic inverzit de cruda primavara.

**Rosalie Vivienne Alden** · 11 Jan 2011, 22:05

Ma aflam in casa mea...De mult imi era dor de resedinta si am fost atat de ocupata incat nu am avut timp nici sa imi vad familia. Iar acum ca mi-am gasit destul timp o nenorocire s-a intamplat. Am luat ziarul de pe masa si am citit un titlu imens pe prima pagina a Profetului:
"Evadare in masa din Azkaban - Aurorii sunt in alerta, iar Dementori mai furiosi ca niciodata au fost pusi in libertate!".
Am inghitit in sec sperand din tot sufletul sa nu fie vorba despre cine credeam eu,insa cand am citit continutul pur si simplu m-am taiat.

Nu se putea sa trec din nou prin asa ceva,a fost un cosmar cand l-am gasit pe Porrin in Padurea Interzisa, a fost groaznica lupta, a fost o zi infernala.Am facut ochii mari cand am observat cine a evadat cu el. Deci acum ma gandeam unde este Bell,primul gand care mi-a strabatut mintea a fost ca a aflat si ea. Acum aveam alta problema: Trebuia sa ma intalnesc nu ea si habar nu aveam unde este.

Am oftat din nou exact inainte sa soseasca o bufnita cu o scrisoare. Cand am citit-o parca mi s-a mai ridicat putin moralul. M-am pregatit dupa care am privit din nou fetele celor doi evadati care se miscau intruna... din ziar. I-am dat raspuns lui Bell prin bufnita ei ca voi fi acolo negresit.

Acum trebuia sa se sfarseasca atatea nenorociri,deja era prea mult. Mi-am luat bagheta - ultimul detaliu si totodata cel mai important. Am pornit la drum,ma indreptam spre Padurea lui Dean cu gandul la o razbunare pe cinste.

**Bell Evans** · 11 Jan 2011, 22:11

Cercetasa ramase sub stejarul vechi, asteptandu'si prietena; se ruga in gand ca familia ei sa nu se trezeasca inainte de asta. Nu era prea sigura de ce explicatii ar putea da. Vroia sa se duca dupa un evadat periculos, care ii omorase cel mai bun prieten..Semana cu un scenariu de sinucidere, nu de alta.

Un mic pocnet ii desira firul intrerupt al gandurilor; Rosalie statea in fata ei, cu expresie de neindurare afisata pe chip si bagheta strans tinuta in mana dreapta. Ii intinse ziarul cu mana stanga si zambi ironic.
"-Se pare ca din nou vom fi impreuna din cauza lor" murmura ea.
"-Si de data asta, nu va fi pentru o simpla seara petrecuta in camera fantomelor" replica Bell.
"-Din pacate" sopti Rosalie, zambind.
"-Cred ca ar trebui sa plecam..inainte ca familia mea sa se trezeasca" murmura Bell, cu parere de rau in glas.

Le lasase un bilet parintilor, prin care ii anunta ca erau probleme la castel, iar ca sef de casa trebuia sa se intoarca si sa le rezolve; spera doar sa tina minciuna. Stia ca un simplu semn de intrebare in mintea mamei sale ar fi distrus totul. Dar era optimista.

Porni la drum cu Rosalie, privind cerul senin ce se arata pe deasupra Padurii. Iar in ciuda faptului ca dimineata incepuse sa'si lase boarea de caldura in aer, o ceata groasa se apropia dintre copaci, insotita de un frig specific.
"-Dementori.." sopti Bell, pregatindu'si bagheta.

**Rosalie Vivienne Alden** · 11 Jan 2011, 22:25

Era de asteptat ca acele creaturi oribile sa ne apara in cale,dar acest lucru trebuia sa il rezolvam noi doua. Deja era o problema personala fiindca nu erau doar niste simplii evadati din cea mai pazita inchisoare-Azkaban. Acum va fi dusa o lupta probabil intre...viata si moarte. Porrin si Lestrange erau acum pe undeva liberi si atat eu cat si Bell eram sigure ca ii vom gasi pe undeva pe aici. Aveau sa apara din moment in moment. Acum trebuia doar sa facem cumva ca Dementorii sa plece. M-am uitat la Bell parca intreband-o din priviri daca metoda mea e buna. A dat usor din cap in semn de aprobare ceea ce m-a impulsionat sa continui. Mi-am pregatit bagheta,deja in jurul nostru incepuse sa bata vantul,sa se simta prezenta lor aici; ceea ce nu imi placea chiar deloc.

Am rotit delicat bagheta pentru ca totul sa para o joaca,un mic antrenament cu aceasta si am rostit puternic:
"Expecto Patronum!". Vraja mea functionase,iar o puma superba se contura in aer si il impinse pe unul dintre Dementori cat mai departe posibil.
~Expecto Patronum~, rosti si Bell iar un altul zbura la fel de departe ca cel de dinainte.

Se pare ca deja au aparut probleme,sa speram ca le vom rezolva pe toate rand pe rand,iar sfarsitul acestei zile sa fie un triumf convins.

**Bell Evans** · 11 Jan 2011, 22:33

Bell sfichiui usor bagheta, rostind in gand Expecto Patronum!. O veverita de zapada aparu din varful luminos al baghetei, incepand sa zboare prin aerul cetos; se lasase frigul, si cu cat inaintau in Padure, tacerea devenea mai adanca..ca un semn de rau augur.

"-Oare sunt aici?" murmura Bell.
"-E locul preferat a lui Porrin" raspunse Rosalie.
Bell ezita pentru cateva clipe, dupa care trase aer adanc in piept si spuse:
"-Aici a fost omorat si Hayden.."
Rosalie tacu, iar linistea se adanci si mai mult. Parea ca o cripta deschisa, ce le atragea cu fiecare pas in singuratatile sale periculoase si interzise.

O boare usoara de vant se ivi in atmosfera tensionata. Cele doua o simtira, si se intoarsera instinctiv in spate. Un mic pocnet atat de cunoscut le confirma banuaiala; de dupa un trunchi gros de plop aparura doua siluete inalte si subtiri. Robele le vanturat in momentul Aparitiei! iar cand cercetasa auzi vocea groasa a unuia dintre ei, un singur gand ii veni in minte..Charles Lestrange!

**Rosalie Vivienne Alden** · 11 Jan 2011, 22:56

Charles Lestrange iesi primul de dupa un triunchi de copac. Parea atat de infrcosator,iar Porrin Tom imediat dupa el. Porrin cu roba lui de Devorator al Mortii...
~Se pare ca fetele s-au gandit sa ne caute! Banuiam eu...~spuse Porrin scrasnind din dinti. Doream sa ii spun ceea ce simt acum,insa m-am abtinut fiindca nu aveam sa cad in capcana furiei cu care as avea multe de pierdut,cel putin momentan.

Am privit-o pe Bell cautand un indiciu in actele sau ochii ei,insa degeaba. Se uita la acel barbat. Nu puteam sa imi dau seama daca se uita sau nu in ochii lui. Era la cativa pasi de mine deja,insa am reusit sa imi dau seama ca Porrin se uita la mine cu aproape aceasi furie cum il priveam eu pe el.

**Bell Evans** · 12 Jan 2011, 18:05

Bell privea silueta criminalului, cu un foc mocnit arzandu'i in piept; avea senzatia ca va exploda curand, iar mana ii tremura pe bagheta. Se temea sa nu o rupa, pentru ca isi canaliza intreaga furie asupra ei..asta ii mai lipsea in momentul de fata. O privi pe Rosalie, iar dupa cateva secunde se auzi vocea groasa a lui Porrin.

"-Se pare ca fetele ne cauta" mormai el, aruncandu'i o privire amenintatoare lui Rosalie.
Charles se intoarse si el, uitandu'se la ele. Bell il fulgera cu privirea, iar Charles zambi.
"-Mai mai, cine e aici. Domnisoara Curaj Intruchipat" spuse el, aproape scuipand ultimele cuvinte. "Vrei sa ai acelasi sfarsit ca si scumpul tau Hayden?" intreba el, afisand un zambet prostesc.

Ultimele cuvinte ii ajunsera la inima, ca un val de acid puternic; simti ca nu se mai poate controla, asa ca ridica bagheta si spuse in minte Crucio! Charles fu ridicat in aer, cu silueta chircita intr'un mod ingrozitor. Bell savura clipa. Nu folosise niciodata un blestem de neiertat pe oameni; dar le exersase pe toate pe niste paianjeni. Iar acum, Charles avea sa ii devina prima victima. Stia ca trebuie sa ti'o doresti cu adevarat, ca sa se implineasca. Asa ca cercetasa isi puse toata ura si puterea in acel blestem.

Vroia sa il doara si pe el..la fel cum o duruse pe ea moartea lui Hayden. Vroia sa'l faca si pe Charles sa simta cum e sa fii cuprins de suferinta din toate partile. Sa isi doreasca moartea, decat alte clipe de chin. Si tot nu putea fi facuta comparatia.

Cercetasa lasa bagheta jos, iar Porrin o privi cu dispret. Charles se ridica, si scuipa pamantul vestejit si umed, aburind de aroma diminetii.
"-Nu am mai vazut pe cineva atat de tanar ca tine sa foloseasca un blestem de neiertat cu atata maiestrie" spuse Devoratorul, cu o urma de zambet in glas.

**Rosalie Vivienne Alden** · 12 Jan 2011, 21:37

Am privit-o pe Bell , apoi pe Charles. Blestemul ei a avut exact reactia potrivita din partea celui atacat. Lestrange parea destul de atins de blestem , insa dorea sa lase impresia ca este plin de curaj. In momentul in care l-am privit pe Porrin mi-am adus aminte de cate ori am folosit Crucio si Imperio asupra lui. Un zambet mi se asternu pe chip,nu de mandrie,ba chiar deloc,dar pur si simplul fapt ca suferea dupa tot ce ii facuse lui Jake ... ma facea sa reactionez asa.

Privindu-l am observat ca timpul l-a macarcat enorm in toata sederea lui la Azkaban si asa ar mai fi fost mult timp de acum inainte daca nu ar fi evadat cu celalalt ucigas. Am putut sa observ privirea de durere a lui Bell,care cu siguranta se gandea la Hayden dar si zambetul de triumf in fata Devoratorului.

~Mrs. Rosalie , se pare ca ti-ai gasit un complice la distrugerea mea,insa nu vei reusi!~
-Nu zau?-,mi-am spus eu in minte,dar nu am rostit acest lucru,insa am rostit:
"Sectumsempra!"
La auzirea sunetului lui de durere,mi-am amintit cum a icnit prima data.

Oare asa avea sa fie mereu? Mereu va trebui sa lupt cu el folosind aceleasi blesteme,sa il urasc tot asa de mult si sa nu am curajul sa il ucid? Fiindca stiu ca nu as face-o...

**Bell Evans** · 12 Jan 2011, 22:17

Bell continua sa isi priveasca dusmanul, in timp ce Rosalie se ocupa de propriul adversar; era un joc de lumini. Porrin parea mult mai antrenat decat Lestrange. Cel din urma era nou in randul Devoratorilor..iar din cate aflase Bell, Hayden fusese prima lui victima..si horcrux'ul creat din uciderea lui ii aduse printre ei.

"-Expelliarmus!" sopti Bell, dar Charles actiona la timp.
"-Protego! Nu te juca cu focul, Evans" ii striga el.
"-Nici tu nu trebuia sa te joci; deja te'ai ars!" il ameninta cercetasa, cu o privire plina de ura.

Nu crezuse niciodata ca va fi in stare sa urasca pe cineva intr'atat in care sa ii doreasca moartea; dar nu. Nici moartea nu era suficienta pentru o persoana ca el. Merita sa sufere, sa ceara indurare, sa'si doreasca chiar el sa moara, pentru ca nu mai poate suporta suferinta si chinul la care este supus..asta merita. Moartea era o alternativa prea blanda pentru sufletul lui inexistent!

"-Crucio!" striga Porrin, dar scutul lui Rosalie iesi exact la timp in fata vrajii.
"-Mersi.." ii sopti Bell, continuand sa ii priveasca pe cei doi.

**Rosalie Vivienne Alden** · 12 Jan 2011, 22:32

"Cu placere!",am reusit sa rostesc in graba lui Bell inainte ca unul dintre cei doi sa ne mai atace. Un lucru era sigur: ne aflam aici ca sa ii oprim. Orice ar fi trebuie sa ii oprim inainte sa mai atace si alte persoane nevinovate. De Lestrnge nu stiam mare lucru,doar ceea ce mi-a spus Bell- si totusi ceva indeajuns de oribil ca sa ajunga si Charles pe lista mea neagra-,dar despre Porrin...stiam mai multe. El intr-adevar a facut atat de mult rau incat sa il dispretuiesc atat de mult incat nu il voi putea ierta niciodata,era o fiinta atat de respingatoare...

~Sectumsempra~,rosti Porrin si de data aceasta nu am fost atenta imediat si m-a prins blestemul.
-Vulnera Sanatur-,a spus Bell inainte sa fiu plina de sange.
"Acum eu trebuie sa iti multumesc!"
~Vai,ce emotionant..~,zise Tom privindu-ma cu ura si respingere.
"Crucio!",am tipat eu inainte sa ne atace din nou.

Darkmark RPG Forum / Lumea Vrăjitoriei / Padurea lui Dean « Previous 1 2 3 4 5 //  / Sympathy for the devil

Darkmark RPG Forum / Lumea Vrăjitoriei / Padurea lui Dean
« Previous 1 2 3 4 5
/ Sympathy for the devil