Thread Closed 
The mistery beyond the picture
19 Nov 2011, 01:07
Post: #41
"Atunci , sa mergem la casuta ," zisese viperina si o luase pe o cararuie batucita pesemne de persoanele sau chiar creaturile care mai trecusera pe acolo . Se asezase pe vine , urmarind urmele lasate de acestea . Nici una nu i se parea cunoscuta . Nici cele pe care la inceput crezuse ca apartin fiintelor umane . Dar culmea , nici la animale . 'Deci ,exista alte tipuri de specii pe aici . Perfect . Lucruri noi ,exact ce imi doream ! ' Facuse un botic , ca de felina si se ridicase in picioare , ajungand-o in numai cativa pasi mari si rapizi pe Sayoko ce o luase inainte .
"Nu e a buna , " incepuse ea , privind perpexa casa ce se marea in fata lor . "Aici nu exista oameni si nici animale cunoscute de noi . Ar fi cel mai bine sa fim cu ochii in patru si sa ne asteptam de la orice . Nu am chef ca una dintre noi sa fie ucisa , cel mai sigur pentru tine . La mine nu ii nicio problema , " spusese Eliza , razand in sinea ei .

"Asteptarea ne da iluzia ca facem ceva asteptand, cand, de fapt, nu facem altceva decat să murim suportabil, putin cate putin."


[Image: Formysweetsis_zps9d530966.png]
Visit this user's website Find all posts by this user
20 Nov 2011, 01:18 (This post was last modified: 20 Nov 2011, 01:19 by Asaki Sayoko.)
Post: #42
-Mersi de grijă, tufli asiatica, reprimându-şi sarcasmul standrad pentru ca nu cumva să o supere pe viperină. Cum e cu dragonii, Okuni?

Primi răspuns că, mai mult ca sigur, era un grup mărişor de femele cu pui, formaţiune "militară" care era cunoscută drept al naibii de periculoasă. În concluzie, casa era singura alternativă. Se îndreptă spre ea cu paşi siguri şi, când împinse uşa crăpată, a cărei culoare era, în mod cert, foarte diferită de oricare o fi fost nuanţa originală, aceasta se desprinse cu un zgomot sec, pierzând în sfârşit în faţa legilor gravitaţiei.

Privi în jur, oarecum surprinsă. Din loc în loc, din podea răsăreau nişte bucăţi diforme de lemn, ca nişte piese de mobilier atacate serios de un roi de termite uriaşe. Nu-şi mai putea da seama decât că suprafaţa aproximativ paralelipipedică (numai pentru cineva cu multă imaginaţie, căci altfel nu ar fi avut nicio formă) din care ieşeau patru ţăruşuri strâmbe şi pline de aşchii era un rest de scaun, fără spătar - deşi, probabil, odată îl avusese - întors cu susul în jos.

"Interesant."

You call me blind because I see nothing, but the truth.
Visit this user's website Find all posts by this user
20 Nov 2011, 18:35
Post: #43
Mirosul sec , amar si inchis ajungesese la nasul viperinei , obligand-o sa isi duca imediat mana la gura ,tusind intr-una . Respirase si expirase in materialul subtire al manicii robei , in plamanii ei zburand un aer parfumat , de lavantica si alte minuni ce se refugiasera in caldura bumbacului . Fara sa admire prea mult prima camera in care intrasera , facusera stanga , spre o usa asemenea celei pe care venisera . Intinsese mana spre clanta si se lasase pe aceasta , usa deschizandu-se cu zgomot.

Asteptase sa treaca secundele , una dupa alta , cu mana inca pe clanta si cu ochii atintiti asupra dezordinii in incapere . Inima i se oprise in loc la vederea unui .. cadavru . Era in mijlocul camerii ,inconjurat de o baltoaca rosiatica de sange . Pe burta si cu mana intinsa spre usa , inerta .

"Asteptarea ne da iluzia ca facem ceva asteptand, cand, de fapt, nu facem altceva decat să murim suportabil, putin cate putin."


[Image: Formysweetsis_zps9d530966.png]
Visit this user's website Find all posts by this user
20 Nov 2011, 19:40
Post: #44
-Miroase a sânge, observă şatena, în timp ce examina un rest dintr-o sevantă. Merse în direcţia Elizei şi privi peste umărul ei.

Alunecă fluidă şi precaută către corpul inert, iar mâinile i se aprinseră într-o lumină roşie.

-Mort de 15 minute.

Încet, îl întoarse invers. Cadavrul se izbi de podea cu un pocnet sec. Asiatica nici nu se clinti atunci când observă lipsa muşchiului cardiac. Se aşteptase la asta. Se întoarse cu o atitudine plată spre colega ei de şcoală şi îi spuse, cu un calm rece care o surprinse până şi pe ea, deşi îşi ştia atitudinea aceea:

-Orice a fost, e aici. Şi e periculos. Şi nu ştim ce se-ntâmplă dacă intervenim în mersul lucrurilor de aici, aşa că fă bine şi ieşi încetişor. Orice atac e mai puţin periculos în câmp deschis.

You call me blind because I see nothing, but the truth.
Visit this user's website Find all posts by this user
22 Nov 2011, 21:20
Post: #45
"In camp deschis ? De ce mai ma rog acolo e mai putin periculos ?Sau am inteles eu gresit . Parca asa ai spus nu ? Orice atac e mai putin periculos in camp deschis . Pai , eu nu vad de ce , dat fiind ca acolo nu te poti ascunde . Aici ar fi genial sa te lupti , " soptisese ea spre Sayoko si intinsese mana spre clanta usii , care in mod curios , era inchisa . Trasese de metalul ruginita , usa deschizandu-se printr-un simplu sunet ascutit , ce o facuse pe viperina sa se strambe de durere si iesisese repede din camera cu soimaneanca dupa ea .

Acelasi miros oribil ii trecuse pe la nari , si cu repiziciune , zarise o scara ce ducea spre etaj . Fara sa mai astepte vreo aprobare din partea fetei , o luase in goana spre aceasta , sarind treptele din trei in trei , si cu mana inca pusa la nas , mirosind din materiul fara aer . Se oprise , putin agitata , privind in urma sa dupa soimaneanca .

"Asteptarea ne da iluzia ca facem ceva asteptand, cand, de fapt, nu facem altceva decat să murim suportabil, putin cate putin."


[Image: Formysweetsis_zps9d530966.png]
Visit this user's website Find all posts by this user
23 Nov 2011, 21:39 (This post was last modified: 23 Nov 2011, 21:45 by Asaki Sayoko.)
Post: #46
... care fugea cu uşurinţa unei pisici.

-Acum îţi explic şi de ce, spuse ea, contrar metodei practice de a face efort fizic pe muţeşte în scopul evitării pierderilor de energie. În câmp deschis, nu poţi fi forţat să te duci într-o zonă strâmtă. Eu, cel puţin, detest să lupt în spaţii mici. Pe mine, când m-a prins, m-a ucis. Dar de fapt, tu te bazezi 99 la sută pe magie, deci la tine e ca-n Rai în spaţii strâmte.

Se uită peste umăr şi tresări.

-În numele Templului de la Nagoya, ce e asta?

Un soi de hibrid între o şopârlă uriaşă - după forma labelor - pumă - după mişcările graţioase - şi urs - după forma corpului - urca scările ce trosneau sub greutatea animalului care o fi cântărit cam cât cinci maşini de familie.

-Asta e... O ocazie să vezi cât de tare poţi să fugi!

Însă, privind înainte, pentru o fracţiune de secundă, îngheţă. Scările coteau subit la stânga, dar în capătul lor de sus se vedea un zid solid de beton. Cu mişcări de reptilă, se întoarse spre fiara de la capătul de jos al scării, şi abia când avea pregătită o mişcare de apărare, în aceeaşi secundă în care Puma-Urs-Dragon de Komodo sări la ele ca şi cum ar fi avut 300 de grame şi ar fi zburat, asiatica observă contrastul inexplicabil al betonului perfect intact cu locuinţa dărăpănată de lemn.

You call me blind because I see nothing, but the truth.
Visit this user's website Find all posts by this user
23 Nov 2011, 23:09
Post: #47
Simturile o atentionasera ca intr-adevar nu se aflau singure in acea casuta lovita de vreme si parasita de fiintele .. umane . Dar cele animale isi gasisera un locas , iar ele intrasera in acesta , fara sa fie constiente de ce va urma . Privise stupefiata la animalul din spatele acestora , ce se pregatea sa atace . Nu arata tocmai incantator , insa viperina ii facuse o mica analiza fizica . Dragon , puma si urs . La elementul de mijloc fata nu avea probleme , dat fiind ca era si dansa o felina . Cat despre reptila si gramada de blana , nu stia daca avea foarte multe sanse . Privise in jur dupa o scapare , care era numai una singura , dar erau nevoite sa sara , problema minuscula pentru aceasta , dar nu stia daca era la fel si pentru Sayoko .

Se transformase imediat in animag , scotand un mieunat puternic , nervos si de avertizare spre dihania din fata ei , sarind la randul ei . Isi bagase coltii ascutiti in blana aspra si deasa a creaturii , cateva pete cenusii iesind la evidenta , ajungand in josul scarilor . Nervoasa ca prada ii scapase atat de repede , se repezise pe trepte , fugind repede spre adversarul acesteia . Scosese un urlet nervos cand cel din urma o ranise la sold , curgand sange in continuu . "Da, acum inteleg la ce se referea Sayoko . Mama lui de corcitura ce ii . "

"Asteptarea ne da iluzia ca facem ceva asteptand, cand, de fapt, nu facem altceva decat să murim suportabil, putin cate putin."


[Image: Formysweetsis_zps9d530966.png]
Visit this user's website Find all posts by this user
24 Nov 2011, 15:32
Post: #48
Asiatica schiţă un zâmbet rece. "Eu când zic...". Din doi paşi ajunse lângă Eliza şi se aşeză în genunchi, apăsând lemnul cu palma stângă. Murmură ceva şi mulţumi Domnului că putea face vrăji fără baghetă, astfel această exteriorizare sub o altă formă a energiei fizice şi psihice putând fi luată drept manifestarea puterilor magice de care dispunea.

-Ştii că se recomandă să redevii om în cazuri ca cel de faţă, zise, odată sigură că scutul ei putea să ţină cele aproape 15 tone ale creaturii, dar când rana e ca asta, pentru trupul unei fiinţe umane e prea mult, indiferent cât de tare ai impresia că eşti. Şi fiind şi vorba de Hakata...

Se opri. Ea adusese acel animal acolo, din prostie. Era rezultatul tehnicii ei de invocare - lucru care se putea confunda uşor cu vraja Accio, dar era pentru fiinţe vii - însă creatura nefiind magică, la contactul cu energia generată de atâtea creaturi debordând de Magie din Pădurea interzisă, îşi pierduse gândirea lucidă, aproape umană, atât cât şi capacitatea de a vorbi, Aşa că, din... precauţie, Sayoko o închisese într-un câmp impenetrabil şi o lăsase acolo. Însă nu avea să-i spună nimic Elizei.

"Tu" gândi, despre viperină "eşti o fiinţă sută la sută magică, deci tehnicile mele nu te pot ajuta. Nici tu nu te poţi ajuta. Ca animal nu poţi face vrăji, ca om nu poţi supravieţui rănii suficient timp. Drace. Rămâne să..."

Scoase din buzunar un cilindru mic cu un lichid verde.

-Vezi dacă ajută, îi spuse fetei, ridicându-se. Nu trebuie să-l bei, ci doar să facă contact cu pielea. Atunci...

Îşi scoase de la gât lănţişorul, făcu o vrajă cu care lipi medalionul de cilindru, apoi i-l puse felinei negre. Abia două minute mai târziu, când părăsea perimetrul sigur al scutului în formă de semisferă, observă ceva. Dacă lăsase Ursul-Pumă-de Komodo în Pădurea Interzisă iar el nu intrase-n şcoală, ce făcea în tablou?

-Eliza, şopti, pentru sine. Bravo! Din tablou ieşim direct în Pădure!

You call me blind because I see nothing, but the truth.
Visit this user's website Find all posts by this user
25 Nov 2011, 17:10
Post: #49
Stia ca daca va reveni inapoi in forma ei umana , va fi ucisa pe loc , insa , spre surprinderea acesteia , nu simtea nicio durere . Doar ceva intepator , ce o seca numai pentru cateva minute . Scosese dopul cu un colt , chinuindu-se putin la efectuarea acestei actiuni , si pusese cu o laba , prinzand-o intre gheare , peste rana . La inceput pielea ii ardea si mai mai ca se punea sa topaie de colo colo , si sa cada peste balustrada , desi inaltimea nu era foarte mare . Dar se abtinuse , sufland puternic ,pe pata rosie mare , ce se prelingea picatura cu picatura pe lemnul treptelor . "Nu stiu ce parere ai tu si mai ales ce idee , dar eu una vreau sa plec de aici .. "

Dar unde , privise in urma ei , vazand usa , dar din intamplarile petrecute pana atunci , era sigura ca nu va gasi nicio cale sa scape de acea creatura . Doar daca Sayoko avea dreptate in privinta acelui portal ce ducea spre Padurea Interzisa . "Great . Sunt de acord . Dar cum ? " Ii spusese fetei , numai dintr-o privire , ce o deranja ,asteptand raspunsul nesigura pe sine . Dihania inca mai era tinuta dupa acel mic scut , insa nu mai stia cat . "Sayoko !!! " Mieunase puternic si cazuse pe spate , aterizand in cele patru labe la poalele scarii .

"Asteptarea ne da iluzia ca facem ceva asteptand, cand, de fapt, nu facem altceva decat să murim suportabil, putin cate putin."


[Image: Formysweetsis_zps9d530966.png]
Visit this user's website Find all posts by this user
25 Nov 2011, 18:52 (This post was last modified: 25 Nov 2011, 18:54 by Asaki Sayoko.)
Post: #50
-Jigneşte graţia felină, fata asta. Ei, doar n-o fi murit. Apoi mai tare: Nu ştiu ce părere ai tu despre mine, dar sunt mai mult decât ocupată!

Cum ieşise din scut, privea acum drept în ochi fiara uriaşă, fără nimic să le despartă în cazul în care Hakata ar fi atacat. Îşi dorea, undeva în adâncul fiinţei ei, să fi avut bagheta. De obicei îşi lua tot timpul precauţii, chiar şi pentru acţiuni minore, însă obişnuită să facă vrăji fără ca Magia să mai treacă prin băţul ăla de 20 de centimetri, nu şi-l mai lua decât la ore şi cum, în momentul întâlnirii cu Eliza, se afla în pauza de o oră jumătate dintre Ierbologie şi Istoria Magiei, nu-l avea.

"Tehnicile Ninja cad. Vor altera realitatea acestui tablou şi nu e bine. Magia se duce şi ea. N-ar face nimic în cazul acestei... încrucişări. Ca atare, rămâne forţa brută"

Sandalele ei aveau în talpa de cauciuc câte o fantă specială în care intra, bine-mersi, un cuţit. Le scoase pe amândouă, fiindcă dacă ar fi scos numai unul, n-ar mai fi păşit la fel, pierzându-şi echilibrul. Fără să lase garda jos, aruncă o privire la Okuni, care se uita peste balustradă, căutând să zărească pantera neagră şi cum n-o văzu, merse după ea. Şatena îi transmise mintal că vrea să fie ţinută la curent şi aşteptă atacul Ursului.

You call me blind because I see nothing, but the truth.
Visit this user's website Find all posts by this user
Thread Closed