Darkmark RPG Forum / Hogwarts / Imprejurimile Hogwarts-ului / Salcia Batausa
« Previous 1 2
/ Another problem

**Rosalie Vivienne Alden** · 05 Mar 2011, 18:31

Am suras usor la ceea ce imi spunea Bell,ma facea sa ma simt mai bine... Dar eu oare chiar aveam sa ma consolez vreodata cu gandul ca intr-adevar Jake nu mai e? Se zice ca timpul le vindeca pe toate,dar de ani buni Jake nu mai e printre noi si inca nu imi vine sa cred. Dar dupa cum a spus si Bell cu alte cuvinte, .. vegheaza.. asupra mea , ma apara de toate relele posibile. Mi-am mutat privirea catre sefa de casa de la Cercetasi,iar de data aceasta cu un mic suras pe chip am rostit:
"Stii..Poate Jake si Hayden ne-au aparat de acolo de unde sunt ei... de cand toata povestea aceasta cu Porrin, Lestrange, Devoratori, Horcruxuri si altele..."

Intr-adevar asa si credeam,voiam sa cred ca ne ajuta in felul lor,ca ne ocrotesc din Rai,din cer...

**Bell Evans** · 05 Mar 2011, 21:13

Dadu incet din cap, zambind.
"-Normal ca ne vegheaza" sopti ea.
Chiar credea asta; sau cel putin, incerca din rasputeri sa o faca. Era ultima ei sansa.
"-Dar tu..tu te'ai acomodat cu lipsa lui?!" intreba tanara.
Cercetasa surase trist; nu puteai sa te acomodezi cu lipsa cuiva.
"-Sincer? Nu" ofta ea.
"-..ma gandeam eu" mormai Rosalie.

Era imposibil sa te acomodezi cu lipsa cuiva; sa te impaci cu absenta lui - da. Dar sa accepti ca nu mai e langa tine zi de zi..clipa de clipa. Asta nu. Simtea ca se contrazice. Dar nu vroia sa o ia din nou de la capat.
"-Imi pare rau" sopti Bell.
Simtea nevoia sa spuna asta.
"-Nu are de ce sa iti para rau" raspunse Rose.
Stia si asta.

Tanara isi ridica privirile spre vazduh si zambi.
"-E acolo" sopti ea, plina de siguranta.
"-Da; amandoi sunt acolo" remarca Bell.
"-Si ne vegheaza.."
"-..in fiecare moment"
"-..chiar si acum" sfarsi Rosalie.

**Rosalie Vivienne Alden** · 06 Mar 2011, 02:45

Era interesant cum puteam gandi aproximativ la fel,cum ne potriveam in vorbe. Suferea si acum dupa moartea lui Hayden-nu avea cum sa nu o faca,dar in adancul sufletului sau stia ca el de unde e vegheaza asupra ei, asa cum si eu sunt sigura ca Jake o face. De cate ori cer spre cer un semn imi raspunde printr-o stea care sclipeste mai puternic decat celelalte, printr-un strop de ploaie sau o picatura de zapada... Totul , orice, doar pentru a ma face sa stiu ca este langa mine,cu sufletul-nu cu trupul.

"Bell!"
"Da?",intreba ea nesigura.
"Uite-te acolo ... sus... Stie ca vorbim despre ei!", am adaugat oftand aratandu-i doua stelute care parea neobisnuite fata de celelalte ,oarecum le eclipsa,intr-un mod ciudat,dar discret.

**Bell Evans** · 06 Mar 2011, 12:54

Desi era miezul zilei, iar cerul de un senin aproape ireal le izbea privirile cu suplete, nu putu sa nu observe cele doua licariri plapande. Palpaiau in lumina dimineatii, de parca ar fi stiut ca ele sunt acolo..de parca ar fi simtit ca nu i'au uitat. Dar cum sa ii uite? Cum sa dai uitarii ceva ce ti'a fost atat de drag? Trebuia sa nu ai suflet pentru asa ceva.

"-Ei sunt" sopti Bell, cu ochii in lacrimi.
Nu mai simtise niciodata atat de aproape spiritul baiatului. Era ceva de nedescris.
"-Dupa cum am spus" ingana Rosalie, mandra.
O privi, si nu putu sa nu observe lacrimile ce i se scurgeau si ei pe obraji.
"-Totul se va rezolva.." ofta Bell.
"-Trebuie" completa Rosalie.

Stia ca urma o lupta grea; stia ca Porrin si Charles nu se vor lasa. Dar nici ele nu aveau de gand sa cedeze prea usor.
"-Abia astept sa'i revad" sopti cercetasa.
Era mai increzatoare in propriile forte ca niciodata.
"-De data aceasta, va fi diferit" continua ea.
Rosalie zambi timida.

**Rosalie Vivienne Alden** · 10 Mar 2011, 22:35

M-am mai simtit astfel de mii de ori cand ma uitam spre cerul intunecat,dar totusi o luminita mica ma anunta ca Jake este alaturi de mine,ca ar vrea sa ma imbratiseze,sa ma sarute,iar acest lucru il face printr-o stea care ma vegheaza mereu ascunzand dupa ea ingerul meu pazitor-Jake. Mi-am sters cateva lacrimi si mi-am mutat privirea catre Cercetasa de langa mine spunandu-i printre suspine,dar totusi prinzandu-mi curaj pentru a rosti cateva vorbe:

"Da. Totul se va schimba. Iar acum avem confirmarea ca ei ne vor ajuta in lupta finala...fiindca din pacate,sau poate chiar din fericire aceasta lupta nu se afla foarte departe de noi!"
Bell stia ca vorbesc despre Tom si Charles,stia , cred ca era si ea sigura ca cei doi ne vor cauta in curand. Era imposibil sa nu o faca!!!

**Bell Evans** · 11 Mar 2011, 20:48

Totul urma sa se schimbe; de la cele mai marunte lucruri, si pana la fundamentele pe care viata ei se baza pana atunci. Idealurile aveau sa se schimbe..totul urma sa treaca printr'o innoire alerta. Dar prietenii si persoanele dragi vor fi mereu aceleasi. La fel si dusmanii. Iar cei doi Devoratori le intunecasera de prea multe ori calea. Acum avea sa fie batalia cea din urma.

Sau poate nu batalia cea din urma - ci una care avea sa o intampine. Distrugerea unui alt horcrux de'al lui Porrin urma sa largeasca fisura din viata lui. Din propria sa existenta; iar cercetasa astepta cu nerabdare sa il vada in genunchi in fata ei. Pentru ultima oara..dandu'si ultima suflare.

Reflecta pret de cateva clipe la cat de mult se schimbase chiar ea; se maturizase. Si putea sa observe asta din toate ideile si gandurile ce i se perindau prin minte. Acum vedea lumea cu alti ochi. Acum era optimista. Acum credea ca totul va fi bine..ca vor reusi.
"-Rosalie?" sopti ea.
Tanara isi ridica cu greu privirile spre ea.
"-De data aceasta..noi vom fi invingatoare" remarca Bell, cu o urma de zambet in glas.

**Rosalie Vivienne Alden** · 11 Mar 2011, 21:01

Am ascultat cuvintele pozitive ale Cercetasei si un zambet imi aparu pe coltul gurii. Nu prea imi venea sa cred ca asa va fi,dar nici nu vreau sa neg ca acum ma simt mult mai optimista. As vrea sa imi pun toata nadejdea in faptul ca vom reusi,as vrea ca ultimele forte ale mele si ale lui Bell sa aiba un final bun - sa distrugem odata pentru totdeauna raul pe care Porrin,sau chiar si Lestrange ni l-au facut si inca ni-l fac. Da,asa va fi! Vom fi invingatoare.
Mi-am mutat privirea catre Cercetasa si i-am soptit pe un ton acum plin de speranta:
"Bell... Vom..castiga!"

Era vorba de propriul nostru castig,era vorba despre lupta impotriva raului,iar desi acest lucru se intampla dupa foarte mult timp,binele invinge intotdeauna. Sau de cele mai multe ori,iar noi... vom fi invingatoare.

**Bell Evans** · 12 Mar 2011, 13:13

"-Rose?" intreba cercetasa, cu o voce mica.
Brusc, isi aminti adevarata problema care le statea in cale.
"-Ce e?!" remarca tanara.
"-Inca nu stim unde ar putea fi celelalte horcrux'uri" ofta Bell.
"-Adevarat; dar vom afla" chicoti Rosalie.
Ii privi zambetul optimist si nu putu sa nu surada si ea.
"-Ai dreptate" sopti fata, vioaie.

Totul avea sa se sfarseasca in curand; cu victoria de partea lor. Asta era tot ceea ce conta.
"-Sper sa sufere si ei; la fel cum am suferit noi" murmura Bell.
Rosalie tresari, stergandu'si alte lacrimi care ii alunecara pe obraz.
"-Mda..nu cred ca ar fi posibil asa ceva" continua cercetasa.
Durerea prin care trecusera ele era de neatins in cazul celor doi Devoratori.
"-Eu stau si ma intreb; cum poti sa fi ca ei? Ce fel de suflet trebuie sa ai?!" murmura Rosalie.

Bell zambi trist.
"-Nu au asa ceva" murmura ea.
Era pornita impotriva lor inca de cand auzise de moartea lui Dumbledore; chiar daca aflase mai tarziu ca fusese planuita..daca nu erau Devoratorii, cel mai mare vrajitor al timpurilor ar mai fi trait mult timp dupa aceea.
"-Principiile pe care se bazeaza existenta lor sunt lipsite de orice scrupule" sopti Bell. "Omoara..ucide doar pentru a te distra..simte placerea cand vezi familii intregi distruse..asta e viata lor" continua ea, ingandurata. Niciodata nu simtise o ura mai mare impotriva cuiva ca atunci.

**Rosalie Vivienne Alden** · 12 Mar 2011, 13:21

Acum ca am auzit cuvintele Cercetasei mi-am adus aminte adevaratul scop al existentei Devoratorilor Mortii. Tot ce spusese Bell era adevarat,absolut totul. Ei pentru asta traiau: sa 'ofere' altora suferinta,sa ucida,sa chinui pe oricine din pura placere. Acum ca Voldemort nu mai exista am speranta ca o sa se termine odata si toata chestia asta,tot poporul acesta de Devoratori,dar nu cred ca asa ceva era posibil- Cel putin nu acum. Insa nu puteam sa nu observ ca multi Viperini au fost obligati de parintii lor sa fie Devoratori,nu aveai cum sa nu observi acest lucru. Am oftat discret apoi mutandu-mi privirea din nou catre sefa de casa de la Cercetasi i-am spus pe o voce joasa:

"Bell,as vrea sa se termine toate astea..."
Incepusem de un timp sa ne intelegem si prin cuvinte putine,asa ca sunt sigura ca ea stia ca nu ma refer doar la Porrin si Lestrange,ci la majoritatea Devoratorilor care isi dedica viata suferintei altora.

OFT: Ti-ai schimbat numele.

**Bell Evans** · 12 Mar 2011, 13:46

OOC: Dap L'am adaugat pentru moment Cand devin adulta voi fi doar Emily

"-Si eu as vrea sa se termine totul" sopti cercetasa.
Isi imagina cum va fi viata dupa ce se va pronunta oficial invingerea celor doi devoratori. Probabil linistita..lipsita de griji..aproape monotona. Insa in momentul de fata chiar tanjea dupa putina plictiseala.
"-Nu stiu de ce am siguranta asta" chicoti Bell. "Ca vom reusi" continua ea.

Rosalie ofta. O privi visatoare, si zambi trist.
"-Si tu ar trebui sa fi la fel de vesela ca mine" murmura cercetasa.
"-Ok" chicoti tanara.
Stia ca jucau ultima carte; totul sau nimic.
"-Si noi vom iesi invingatoare" remarca Bell.
"-Sa speram ca asa va fi" ii raspunse Rosalie.
"-Nu sa speram; sigur asa va fi" mormai cercetasa.

Nu avea idee de cat timp petrecusera acolo; stia doar ca numara fulgii care i se topeau in maini si le simtea fiorul inghetat, aproape panicat ca isi dadeau ultima suflare pe pielea ei fierbinte.
"-Imi lipsesc atat de mult" sopti ea.
Realiza ca gandise cu voce tare si regreta.
"-Cine?!" intreba Rosalie, in soapta.
Clatina incet din cap. Chiar nu vroia sa mai vorbeasca iar despre Edward si Rose.

Darkmark RPG Forum / Hogwarts / Imprejurimile Hogwarts-ului / Salcia Batausa « Previous 1 2 //  / Another problem

Darkmark RPG Forum / Hogwarts / Imprejurimile Hogwarts-ului / Salcia Batausa
« Previous 1 2
/ Another problem