Darkmark RPG Forum / Hogwarts / Hogsmeade

« Previous 1 2 3 4 5 Next »

/ Dreams are made out of real things

Ema zambi si inchise un ochi, strambandu-se putin.
" Da... Sunt destul de convinsa ca ai dreptate in privinta locului. E doar obisnuinta"
Mai lua o inghititura de cafea, bucurandu-se de gustul echilibrat. Nu se dadea in vant dupa gustul pur, amarui, dar nici nu putea refuza ocazia cand putea savura o cafea cu lapte, dulceaga. Cand aseza cana la loc, ii aluneca putin dintre degete, iar fundul canii atinse farfuria cu acel zgomot scartait. Ema se incrunta, inghetata in pozitie. Nu suporta sunetul respectiv, ii dadea impresia ca ii vibreaza coloana. Si categoric nu suporta cand ea era cea care producea sunetul, chiar si din accident. Era ca si cum se tortura singura.
De indata ce ecoul disparu din urechi, tanara isi permise sa se miste. Observa cea de-a doua cana cu cafea a tanarului si ridica o spranceana spre Rainer.
" Nu, multumesc" zambi ea. " Este foarte dragut si galant din partea ta, dar nu cred ca e mare scarta cu bunavointa, zau" rase fata. " Oricine te-ar fi primit la masa atata timp cat aveau un scaun liber. Bine, ca sa fiu cinstita, nu chiar oricine, dar majoritatea."
Zambi si arata cu degetul spre cafeaua lui.
" Stii, asta e o metoda sigura sa faci rost de niste palpitatii" spuse Ema. Desi o zisese pe un ton glumet, adevarul era cat se poate de serios.

OOC: Nicio problema ^^

"Esti mult prea optimista" ii zise razand. "Galanteria a murit de multa vreme, si sa stii ca lumea a devenit rece si neprietenoasa. Ca ai primit fara retineri un strain la masa ta, spune destul de multe despre tine" replica, sorbind din cafeaua proaspat adusa, care se dovedi a fi un pic cam fierbinte.

"Palpitatii?!" intreba fals contrariat, privind-o cu ochii mari si gura putin cascata, de parca ii spusese ca lumea se termina maine. "Ema, imi subestimezi capacitatea de a ingera cantitati inestimabile de cofeina." Rase. "Si dupa o noapte ca asta, sa fiu sincer, e singurul lucru care ma mai tine in viata. Plus ca e licoarea zeilor, datatoare de viata si pastratoare de oameni treji la munca, cum as putea sa ii intinez meritele avand palpitaii?"

Privi ceasca de cafea, mirosi lichidul cafeniu, degusta ca un cunoscator ce nu era. Si apoi rase.

"Lasand asta deoparte, povesteste-mi despre tine, despre scoala. E o dimineata frumoasa si cred ca nici dumneata nu ai atat chef de citit..."

Tanara ridica usor din umeri. Ea fusese atatia ani din viata o pesimista, asa ca sa auda contrariul o mangaia cumva la orgoliu. Pur si simplu, hotarase intr-o zi ca e suficient si isi schimbase perspectiva de a gandi.
Ridica o spranceana sceptica spre Rainer.
" Licoarea zeilor? Cafeaua? Ce s-a intamplat cu traditionalul nectar? Cu vinul facut din miere?" rase ea delicat.
Daca statea sa se gandeasca, atunci probabil ca tanarul avea dreptate. Cafeaua era o licoare a zeilor mai moderna. Era cea care punea lumea obositilor in miscare. Energie lichida... Energie vie, mai gustoasa daca era servita calda. Cel putin, asa era mai gustoasa pentru majoritatea lumii.
Vorbele lui trezira o mica curiozitate in Ema, dar se abtinu sa intrebe. Inchise cartea si o impinse cu o mana spre marginea mesei. Isi impleti degetele in fata si se gandi o clipa.
" Hmm... Ce as putea eu sa-ti spun si sa fie interesant... Cred ca partea cu scoala e mai simpla. Hogwarts a fost fondata de patru vrajitori puternici. Elevii scolii sunt impartiti in patru Case, fiecare dintre ele urmand principiile vrajitorilor fondatori si purtandu-le numele. Asa ca avem Astropufii, Casa Galbena a Helgai Astropuf, Cercetasii, Casa Rosie a lui Godric Cercetas, Ochii-de-Soim, Casa Albastra a Rowenei Ochi-de-Soim si Viperinii, Casa Verde a lui Salazar Viperin." Ema se opri o clipa, strambandu-se la felul repetat in care isi folosise cuvintele. Nu-i placea, insa trecu cu vederea si continua. " Cum spuneam fiecare Casa are anumite trasaturi si pune accent pe anumite calitati... Cat despre mine... Nu am cu ce sa ma laud. Sunt o eleva oarecare din ultimul an"
Zambi politicos, insa gandurile ii erau haotice. Ema se apleca usor in fata.
" Spuneai ceva de seara trecuta..." Isi ridica o spranceana. " Sa inteleg ca ai avut o noapte alba?"

"S-a demodat" ii raspunse simplu. "Societatea din ziua de azi functioneaza pe baza de cafea. Si pe alcool, dar asta mai mult cand vine vorba de procreere..." ii facu scurt cu ochiul.

O asculta vrobin despre scoala mai mult pentru ca ii placea timbrul vocii ei, pentru ca istoria fondarii scolii o cunostea. Il atragea felul aproape academic cum ii vorbise despre fondatori, ca o mica profesoara in devenire. Aproape ii putea vedea ochelari pe nas si un catalog in mana.

"In ultumul an, deci? Cred ca nu e usor...Sunt curios in ce directie ai vrea sa te indrepti dupa terminarea studiilor." incerca sa mai scoata ceva de la ea, pentru ca parea destul de reticenta in a-si impartasi viata cu un strain, si o intelegea perfect, doar ca lui Rainer ii placea sa cunoasca oameni, asa ca continua sa o traga de limba.

Rase zgomotos cand o auzi vorbind despre noaptea trecuta. "Pentru moment, noaptea trecuta este o gaura neagra. Voi avea nevoie de cateva potiuni si un evercitiu de memorie casa imi amintesc cat de alba a fost cu adevarat..."

Ii putea da pe deplin dreptate. Ea era cea care se lega de traditii, insa isi deschidea mintea spre nou. Nu o deranja asta, ba chiar ii placea sa se informeze despre tot felul de descoperiri, insa uneori i se pareau de prost gust.
Se uita pe sub gene spre carte, zambind firav.
" Da, nu pot sa neg ca ultimul an e dificil, insa ajungi sa te obisnuiesti. E mult mai usor dupa ce iti gasesti propriul ritm. Dar oricum.. Ce as vrea sa fac? Asta e posibil sa sune ciudat, mai ales din partea unei fete" rase ea. " M-a fascinat intotdeauna mintea umana, felul in poate analiza atat de multe informatii, felul in care poate coordona un trup atat de complex... Daca ajungi sa cunosti limbajul asta, poti sa faci orice, altfel corpul iti da de gol intentiile. Poate ca sunt mai... justitiara din nastere sau poate ca am dobandit asta de-a lungul anilor, insa vreau sa am contributia mea, oricat de mica, in crearea unei lumi mai bune, mai linistite. Asa ca imi doresc sa devin profiler. Sa analizez miscarile ucigasilor si sa ajung sa le cunosc intunericul din inimi. Mi-ar placea sa-mi gasesc de lucru la Minister, poate sa ajut Aurorii in treburile lor, dar se poate dovedi dificil. Tatal meu este un Auror, nu e o problema, insa mama e un medic Incuiat. La creierele celor care sunt acum prin Minister, asta poate reprezenta o mare bila neagra. Ei si toate perspectivele lor inapoiate!" lovi usor Ema cu degetele in masa. Zambi scuzator, desi intr-un fel era amuzata. " Dupa cum vezi, am momente in care vorbesc mult..."

"Imi place femeile care vorbesc liber. Dau dovada de incredere in sine. Si de altfel, si eu vorbesc mult, asa ca nu vad o problema aici." Zambi si mai bau o gura de cafea, care intr-un final ajunsese la o temperatura care sa nu fie chiar foarte apropiata de a magmei.


"Interesanta alegere. Trebuie sa spun ca nu ma asteptam la un astfel de raspuns si nu din cauza ca esti femeie, dar pentru ca majoritatea celor pe care ii cunosc isi doresc un alt tip de slujba. Daca sunt mai studiosi se vor profesori, daca sunt oameni de actiune devin aurori. Cred ca dorinta ta vine tocmai datorita faptului ca te tragi dintr-o mama non-magica, si ai avut de-a lungul vietii mai mult contact cu lumea incuiata decat cei pur-sange. Ceea ce e un lucru foarte bun, pentru ca noi, vrajitorii ne bazam mult prea mult, dupa parerea mea pe maie, si mult mai putin pe mintile si pe puterile noastre. Acolo unde magia nu poate face fata, suntem complet neputinciosi. Si Ministerul, pe langa vrajitori excelenti, are nevoie si de minti excelente, pentru ca magia nu e totul." Mai lua o gura de cafea si ramase pentru putin timp pierdut in ganduri.

"Inca mai sunt idei atat de invechite in Ministerul vostru?" o intreba, convins ca provenienta ta nu ar trebui sa fie o piedica in gasirea unei slujbe.

Ema isi pleca privirea, rosind usor. Isi privi unghiile simple o vreme, analizand ce spusese Rainer. Ii placea sa analizeze si de multe ori nu se putea abtine. Pufni delicat.
" Oh, nici nu ai vrea sa stii! Ma tem ca inca sunt idei atat de vechi in Minister. Desigur, nu toti gandesc asa, iar majoritatea chiar este dispusa sa imbratiseze ce e diferit. Dar nu asta e problema. Cei prosti au ajuns in varf, in functiile de conducere, iar ei sunt cei ce se opun cu vehementa. Ceilalti sunt doar orbiti de vorbe dulci si discursuri epice. Se cred legati de maini si de picioare, cand in realitate nu e deloc asa. Ma intreb daca majoritatea oamenilor de acolo realizeaza cata putere au..." spuse ea ganditoare. Isi rezema cotul de masa, prinzandu-si barbia in mana. Continua sa vorbeasca, desi privea oarecum pierduta in departare. " Dar nu... Ei stau ca niste mielusei ascultatori si fac orice le dicteaza prostii. Si asta ori pentru ca sunt la fel de inceti la minte, ori pentru ca sunt lipsiti de caracter. Nu zic ca nu trebuie sa ne supunem toti unori reguli. Nici vorba! Fara ele, am trai in haos. Dar trebuie sa respectam regulile fara sa fim calcati in picioare de ceilalti. Fiecare are onoarea lui si zau daca ar trebui sa dispara pentru un idiot. Politica..." pufni iar.
Isi reveni, indreptandu-si spatele cu o trosnitura usoara. Ema ii zambi tanarului, incercand sa-si dea seama de cum paruse mica izbucnire.
" Rainer, apreciez cuvintele tale si chiar imi dau cateva sperante pentru viitor. Apropo... Din moment ce tot am cateva carti de psihologie in creier, te-as putea ajuta cu un mic exercitiu de memorie. Desigur, daca doresti" vorbi ea amuzata.

"Oamenii sunt slabi" ii zise, lasandu-se pe spate. "Chiar si in posturi de conducere sunt foarte usor de manipulat si devin usor marionete. Iti garantez a multi dintre ei nici macar nu stiu cine ii conduce cu adevarat. Politica se face mult din umbra. Eu inca nu pot sa cred ca parintii mei insista sa intru intr-o asemenea babilonie..."

"Umm...nu cred ca vreau neaparat sa stiu" ii raspunse, scarpinandu-se in cap. "Unele lucruri e mai bine sa ramana nestiute, dar daca vrei sa faci un antrenament pe mine, te rog. Tin sa te avertizez, eu sunt artist, nu ganditor, deci memoria mea nu e ceva pe care sa te poti baza." Rase si mai lua o gura de cafea. Tot ce stia despre noaptea trecuta era ca bause cu niste indivizi cat se poate de dubiosi. Si bause, si bause, si bause. Si la un moment dat pierduse firul. Cu toate astea, nu era foarte ingrijorat, mai facuse lucruri de genul in multele nopti pierdute prin scoala, si se parea ca detine un talent innascut de a nu se baga in foarte multe necazuri, chiar si inconstient, asa ca nu se temea sa fi facut ceva grav. Nu era sigur ca vrea, totusi, sa afle ce se intamplase...

Ema isi ridica ochii spre tavan.
" Mm... Stiu cum e... E mai rau atunci cand ai vazut lucruri pe care ti-e imposibil sa le uiti, indiferent cat de mult iti doresti asta. Asa ca presupun ca e mai bine sa lasam lucrurile la nivelul acual" chicoti ea, privind cu intelegere.
Ea nu traise situatia pe care parea sa o traiasca Rainer. Parintii ei nu insistasera niciodata ca ea sa ocupe un anumit post. Ii dadeau libertatea de a-si lua viata in maini, iar pentru asta le era recunoscatoare. Insa cumva, libertatea se intorcea impotriva ei. Ema isi dorea sa faca ceva de care parintii ei sa fie mandri. Sa aiba un loc de munca onorabil pentru ea, nu pentru cei din jur. Isi masa usor tamplele, purtata de ganduri.
Un mic zambet se forma pe buzele ei si isi ridica privirea. Ridica o spranceana.
" Un artist, zici... Sa stii ca artistii au o minte sclipitoare, fiindca e dificil sa privesti dintr-un unghi estetic, indiferent de parerea celorlalti. Dar in fine. In ce ramura a artei te-ai specializat?"
Renuntase la politeturile cu 'daca nu te superi ca intreb'. Se simtea lejer in compania lui, iar atmosfera i se parea prietenoasa si calma. Din cate isi dadea seama, nu avea sa-l enerveze asa detaliu. Si in plus, el isi dorise sa cunoasca cate ceva despre ea. Era randul Emei.