Darkmark RPG Forum / Hogwarts / Sala Trofeelor

1 2 3 Next »

/ glory brings us pleasure

• Nu stia daca aceea era simpla privire a lui Filch, cea cu care il inzestrase mama-natura, sau daca era cumva privirea de concurs. Pentru ca tot ce facea era sa se uite la Hawkeye incruntat, iar pustiul se uita inapoi la el, incercand sa para cat mai inocent posibil.
  Tresari cand auzi vocea lui Lexie si se uita imediat in directia ei. Nu era persoana cu care petrecuse cel mai mult timp, insa tot ajunsese sa o cunoasca, macar intr-o anumita masura. O stia pe Lexie prietenoasa, o stia pe Lexie plictisita, o stia pe Lexie impiedicata -ceea ce ii convenea intr-un mod abstract, din moment ce el insusi avea cateva probleme cu mersul pe o suprafata dreapta- o cunostea pe Lexie cea aventuroasa, dar asta... Asta era diferit. Lexie profesoara ducea intregul joc la un alt nivel.
  ' Gandeste.... Gandeste... Trebuie sa gasesti ceva..."
  Lua prima carte care ii pica in mana si se uita la literele scrise. Sc. Serios?
  " Umm... Doamna profesoara" incepu el cuminte, facand un pas spre Lexie cu cartea in mana. " Am gasit cartea despre cercetatorul... Scricket. Conform celor scrise in istoria familiei sale, e posibil ca potiunea inventata de el, potiunea transformarii bicromozomale, sa fii fost creata pentru a ajuta in razboi..."
  Una dintre regulile de aur ale elevilor de la Hogwarts: intotdeauna fii precis cand minti. Hawk incerca sa para cat mai natural si mai soimaresc posibil. Se uita spre Filch, usor dezgustat de expresia pe care o purta acesta pe fata. In viata lui nu mai vazuse Colin un expert care sa se strambe cu ura. Se ruga doar ca Filch sa nu fie interesat de Potiuni.
  

• lexie îl privi pe Filch, care părea mai mult decât suspicios, însă înfrânt. Viperina ştia că Îngrijitorul nu o suportase niciodată şi că îi era foarte ciudă că nu avea voie să o pedepsească acum că era profesoară. Îşi încrucişă braţele la piept, privindu-l drept pe Colin, care era mi mult decât priceput la a inventa chestii ce nu existau. Cum ar fi poţiuni bicromozomale.
  Cu toate astea, viperina îl privea şi pe el cu o uşoară răceală, ca şi cum nu ar fi fost elevul ei preferat.
  'Bine Rovson, cred că e destul,' spuse viperina, apropiindu-se şi luându-l pe Hawk lângă ea. 'dacă nu te superi, Argus, mi-am pierdut destul timp.'
  Lexie se întoarse pe călcâie cu Hawk după ea şi un zâmbet mulţumit i se aşternu pe buze. Ada avea să facă farmecul Obliviate şi apoi Filch va uita toată întâmplarea. Poate ar fi fost în regulă să lase lucrurile şi aşa, însă nu voia să rişte ca cineva care se pricepe mai bine la Poţiuni decât Filch să afle de întâmplarea asta de la el.
  Se întoarse pe jumătate spre Colin şi îi zâmbi, amuzată de situaţie. Carte cu numele Stryder se afla în mâna ei şi chiar dacă cea cu numele mamei ei rămăsese cuminte pe raft, viperina considera suficient pentur a satisface provocarea.
  'Ada?' întrebă viperina privind nesigură în jur.

Ada ii pierdu de mult urma lui Lexie, fiind furata de peisajul unui raft plin de carti negre, extrem de groase pe a carui cotor se vedeau cate doua firicele aurii cum se scurgeau de sus pana jos. I se pareau interesante si clar ceva ce nu mai vazuse pana acum.
Bineinteles ca nu se putu abtinu si lua una din acele carti. Rasfoind primele o suta de foi, descoperi in cateva propozitii cele mai interesante curiozitati pe care le citise vreodata. Cine ar fi stiut ca primele exemplare are maturilor 'Comet' au fost gasite acum cateva sute de ani intr-o pestera si au fost inventate pentru ca vrajitorii de pe vremea aia sa poata zbura pana sus in ceruri pentru a prinde din zbor bucati de stele care se risipeau si pentru a face din ele diverse potiuni? Sau cine stia ca acum mult timp oamenii nici nu stiau de folosirea vrajilor cu intentii negative?

"Wow!" zise Ada cu voce tare, impresionata de toate cele aflate in mai putin de cateva minute. "De ce nu vin eu mai des in Sectorul Interzis?"
Ada zambi fericita, lasand inca cateva pagini in urma.
"Wait a minute!" striga Ada trezindu-se parca dintr-un vis. "Sectorul Interzis....eu trebuia sa o ajut pe Lexie!!!"
Ada nu observa pana acum faptul ca era invizibila, obisnuindu-se cu sentimentul pe care vraja i-l dadea. Realizand prostia pe care a facut-o, Ada incepu sa alerge de bezmetica dintr-o parte in alta al Sectorului Interzis tinand strans in mana dreapta cartea intitulata cu caracterele 'Mc'.

Ada isi aduse aminte de vraja pe care o folosise Colin mai devreme, asa ca isi ridica bagheta si rosti in soapta "Verdimillious!" . In acea secunda, din bagheta sa iesira scantei verzi ce se ridicara pana la cer si coborara incet inapoi ca un foc de artificii. Spera ca ceilalti s-o fi vazut si sa vina inspre ea sau sa le trimita un semn unde se afla ei si Filch. Trebuiau numaidecat sa-i stearga memoria!
' De ce tot timpul eu sunt cea cascata de pe aici? ' Bombani Ada asteptand un raspuns din partea celor doi. Nu numai ca nu stia ce li se intampla lor, dar si bezna in care se afla era destul de infricosatoare...

• Merse imediat in urma Viperinei, stiind ca va trebui sa-si joace rolul pana la capat. Nu-si permitea sa mearga chiar langa ea, umar la umar, caci se presupunea ca el era elevul studiincios. Se pastra la o distanta sigura de un pas in urma ei pana cand nu mai putea simti privirea lui Filch penetrandu-i ceafa cu aceeasi intensitate. Isi permise sa faca un pas mai mare si veni in linie cu Lexie, lasand un zambet mic sa-i apara pe buze. Se uita spre ea si mima un 'multumesc!' zambaret, dar nici macar un sunet nu-i parasi buzele.
  O auzi intreband de Ada si casca ochii. Nu s-a prins. Era cu ei acolo sau trebuia sa fie ascunsa prin alta parte? Se uita in jur, cat mai discret posibil.
  " Unde e?" o intreba pe Lexie in soapta, nesigur din pricina raspunsului pe care il va primi.
  Si daca intr-adevar primise un raspuns, probabil ca mintea lui nu il procesase cum trebuie, deoarece atentia ii fusese captata de scanteile verzi ce aruncau lumini slabe pe tavan, dand pentru cateva secunde o tenta sinistra intregii incaperi. Hawk se intoarse pe calcaie, uitandu-se in directia ingrijitorului pe care nu il mai vedea. Doar afurisita de Norris se plimba pe urmele lor, la cativa metri in spate. A naibii pisica! Isi cobori privirea spre Lexie si ridica cu subinteles o spranceana. Fara sa mai zica ceva, pasi rapid spre locul de unde se vazusera scanteile.