Darkmark RPG Forum / Lumea Vrăjitoriei / Azkaban

« Previous 1 2 3

/ A sign of death

Il priveam stupefiata pe Porrin,dar nu dadeam de inteles acest lucru. Pur si simplu nu imi venea sa cred cum gandea,cum putea sa fie atat de naiv incat credea ca il poate aduce pe Voldemort inapoi,sa il...invie. Si nu doar atat: ci sub conducerea sa. Acest lucru era de-a dreptul ridicol. Insa era un lucru bun in toata agitatia de astazi: Porrin incepea sa ne spuna lucruri pe care odata nu le-ar fi spus nici torturat.

Eram atat de incurcata si ma intrebam daca nu e o capcana la fiecare pas pe care il facea,fiecare vorba pe care o rostea,insa am reusit sa imi dau seama: nu era deloc o farsa,nu ne ademenea la nimic. Era unul din doua lucruri: ori chiar crede ca il vom salva ori se simte lipsit de putere in Azkaban si doreste sa se descarce inainte sa...

M-am uitat crucis la el. Tipul era complet nebun, altfel nu realizam cum putea sa gandeasca ce gandea.
" - Con... Continua"
" - Ma gandeam ca de indata ce voi avea puterea, voi cuceri lumea."
" - Nu toti vreti asta? Dar nu inteleg de ce ai facut tot ce ai facut si sincer, nu vad legaturile de care vorbeai" m-am incruntat.
" - Nu sunteti doar voi doua. Am cautat toti potentialii adversari."
" - Adversari?"
" - Nu ati fost niciodata genul care se va inchina in fata raului, nu-i asa?"
Stiam la ce se referea. Inca de mica eram inversunata sa raman de partea binelui, in conditiile de atunci. Nici acum nu-mi voi schimba mentalitatea, in conditiile prezente.

Incepeam sa inteleg tot mai multe,de parca mintea mi s-a luminat intr-o clipita: de aceea a hotarat sa il ucida...pe Jake,fiindca nu vroia sa i se alature orice ar fi,de aceea a rapit-o pe sora mea,deoarece stia ca va fi un Auror,de aceea se tot lua de mine si de familia mea fiindca am fi dispusi oricand sa luptam impotriva raului,tinand cont de orice circumstante si orice riscuri si consecinte,de aceea s-a luat de familia Emei , fiindca era cam ca si familia mea.

Am preferat sa alung aceste ganduri inainte sa sar printre gratii: , nu trebuia sa imi pierd controlul orice ar fi,trebuia sa tin in mine totul,sa imi ramana in gat ce vroiam sa ii spun . Se pare ca Mr. Porrin devenea foarte cooperant ceea ce imi placea enorm de mult.

Am oftat usor, cuprinsa de cele mai ciudate ganduri.
" - Mai ai ceva de spus?" l-am intrebat.
" - Nu, cred ca asta e tot. Doar daca mai aveti voi alte intrebari"
Am privit in gol o clipa.
" - Cu ani in urma" am reluat eu o idee veche " sora mea a fost in spital. Mi-a spus ca a fost din cauza ta. Ce s-a intamplat atunci?"
" - Nu e greu sa folosesti un blestem de tortura cand esti un Devorator al Mortii"
" - Ce s-a intamplat?"
Mi-am accentuat cuvintele, iar el raspunse in graba.
" - A incercat sa protejeje cutia!"
" - Ce cutie?"
" - Ea o sa-ti spuna. Nu stiu ce se afla in ea"
Mi s-a parut ciudat. Am privit spre Rose, asteptand intrebarile ei.

Ma uitam la Ema si eram curioasa despre ce era vorba cu acea cutie insa nu am vrut sa intreb fiindca daca va afla si va dori sa imi spun va fi foarte bine,daca nu eu nu aveam dreptul sa intreb fiindca pana la urma era mai mult treaba lui Dawn. Apoi am privit spre Porrin intrebandu-ma cu ce pot sa il interoghez. Cel mai important pentru mine in momentul de fata era sa intreb un singur lucru acum,inainte sa nu mai am vointa sa o fac.:

"As vrea sa stiu de ce l-ai ranit pe tatal meu. Si vreau sa imi spui acum!",am spus eu pe o voce destul de serioasa si grava.
Acesta inghiti in sec dupa care spuse lasandu-se invins si oftand pentru a arata acest lucru:
~El si-a cautat-o!~
"Te-am intrebat doar "De ce?"..."
~Fiindca a venit sa ma interogheze.~

Am mormait pe infundate. Imi displacea atitudinea lui. Parca noi am fi fost de vina pentru toate relele petrecute. M-am abtinut, caci aceasta era cea mai buna ocazie de a afla cate ceva.
" - Ai fost in Armata?"
" - Normal. Am crescut printre Incuiati. Desigur ca am fost in armata!"
" - Nu acel gen de armata..."
Porrin isi misca incet capul, frecandu-si fruntea de bara rece.
" - Nu. Lordul nu mi-a permis"
" - Ai spus ca ai crescut printre Incuiati" am realizat eu in mod stupid. " Ce statut de sange ai?"
" - Asta e ceva personal."
" - Avifors"
Pasarile reaparura, materializate din nimicurile prezente. Mi-am indreptat bagheta spre el, fara a spune vreun cuvant. Stiam ca fortez si imi era teama sa nu-i cedeze mintea, dar nu vroiam sa ne ratam sansa.
" - Sange-Mal"
Se intoarse si se lipi de cel mai indepartat perete al celulei.
" - Asta explica multe..." i-am zis incet lui Rosalie.

Il priveam pe Porrin cu gura cascata. Acum pur si simplu nu puteam sa ma abtin. Aratam ca o copila care se mira cand a vazut ceva nemaintalnit niciodata de catre el. Nu imi venea sa cred ca era sange-mal si se comporta ca unul dintre cei cu pur-sange. Pur si simplu ramasesem perplexa. Ema se uita la mine si imi spunea ceva,dar nu am inteles absolut nimic fiindca eram prea cufundata in ganduri.

Intrebarea principala era alta si anume urmatoare: Cum ajunsese el un Devorator al Mortii? Chiar nu avea cum dat fiind faptul ca nu este pur-sange si nici macar semi-pur. Devoratorii nu accepta asa ceva printre ei. Cu siguranta a fost ales pentru viclenia sa care se potriveste cu cea a Viperinilor,mai apoi a Devoratorilor. Parea foarte chinuit pana acum...se pare ca a avut o copilarie nu tocmai placuta.

Chipul lui Rose ma facu sa intreb, curioasa la randul meu.
" - Si cum de esti un Devorator?"
Ranji larg, privind in gol, ca si cum si-ar fi amintit ceva grozav din trecut.
" - Cand ai surse bune... Poti face multe."
" - Pile adica?"
" - Un prieten bun de-al meu are sange pur. El a devenit Devorator inaintea mea. Mi-a tinut secretul ascuns, m-a introdus prin falsuri. Mi-am jucat bine cartea si am ajuns unde am ajuns."
Tipul chiar era viclean daca reusise sa ascunda atata timp statutul sau. Era un mincinos imperdonabil si probabil foarte priceput in a-si ascunde gandurile.
Mi-am scuturat capul derutata.

Il priveam si inca nu puteam sa imi revin din soc,pur si simplu nu puteam. Prea multe informatii in fiecare zi ... Si plus ca la fiecare informatie care ne-o mai dadea aflam inca o viclenie de-a lui. Nici acum nu pot sa inteleg cum a reusit Porrin sa 'treaca nevazut' printre atatia Devoratori. Ei erau vicleni,sireti ... E imposibil ce s-a intamplat. Am dat din umeri apoi am privit-o pe Ema care se astepta sa il mai intreb ceva inainte sa intrebe si ea.

L-am privit cu atata furie direct in ochi pentru a-i arata ca nu ma intimideaza si chiar asa si e. Nu o face,chiar deloc. Mi-am dres glasul dupa care l-am intrebat pe o voce aparent calma:

"Cine era acel Devorator? Cum il cheama?"
Sunt sigura ca imi va da aceasta informatie imediat. Si chiar asa s-a si intamplat...

" - Quidellin" scipa el cuvantul.
Paru sa regrete gestul, deoarece privirea sa furioasa disparu instantaneu. M-am intrebat care o mai fi si povestea asta.
Quidellin... Numele nu-mi spunea nimic. Am cautat prin memorie pentru cateva clipe, dar am avut acelasi rezultat.
M-am intors ganditoare spre Rose.
" - Tie iti zice ceva?" i-am soptit, cu grija ca Porrin sa nu ma auda.
El inca statea ghemuit langa peretele umbrit.